Momentul adevarului

Postat la: 30.01.2007 00:00 Euforia produsa romanilor de aderarea la Uniunea Europeana face tot mai mult loc nelinistii legate de implicatiile noului lor statut. Cele mai multe intrebari vin din piata. Ce se va intampla cu pretul painii? Dar cu cel al carnii? Unii spun ca vor scadea. Altii ca, dimpotriva, vor creste. Prea putini se ostenesc sa-si sustina opiniile. Ceea ce sporeste confuzia. Ingrijorarea este insa mai vizibila in randul producatorilor decat in cel al consumatorilor. Lucru, de altfel, de inteles. Agricultura si industria alimentara au beneficiat de o situatie extrem de favorabila. La 1 ianuarie 1995, cand a intrat in vigoare acordul de creare a Organizatiei Mondiale a Comertului, au fost puse in practica rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul Rundei Uruguay. Romania a putut astfel sa profite de statutul de tara in curs de dezvoltare. Statut care ii permitea sa stabileasca, fara nici o justificare, nivelul protectiei la frontiera. Romaniei i s-a dat mana libera sa se protejeze cat vrea intr-un moment cand in viata politica interna erau la moda sloganurile "Nu ne vindem tara!", "Nu transformam Romania intr-o piata de desfacere pentru produsele straine!". De aceea, n-a surprins pe nimeni cand guvernantii de atunci au ridicat un fel de zid al Berlinului comercial. Pentru unele produse agricole, protectia la frontiera a depasit chiar 300%. Explicatiile oficialilor romani erau cat se poate de plauzibile: sa-i stimulam pe investitorii straini sa produca in tara, pentru a reduce importurile. Rezultatele nu au fost insa nici pe departe cele asteptate. Doar doua, trei produse, printre care si berea, au profitat de noua situatie. Ulterior, taxele vamale la produse agroalimentare au fost reduse, dar au ramas ridicate. Nici Uniunea Europeana, nici CEFTA nu au reusit sa ne determine sa liberalizam comertul cu produse agricole inainte de aderare. La umbra unei puternice protectii tarifare au crescut permanent costurile producatorilor romani. S-a ajuns la situatia cu totul anormala ca, intr-o tara cu un extraordinar potential agricol, produsul romanesc sa devina necompetitiv pe propria piata. Din aceleasi motive s-au pierdut si piete externe. Astfel incat, de ani buni, Romania importa de trei-patru ori mai mult decat exporta produse agroalimentare. Momentul adevarului a venit la 1 ianuarie 2007, cand zidul comercial s-a prabusit. Eliminarea unor bariere tarifare de 40-50%, cat au fost pana in ultimul moment la produsele agroalimentare, va avea un impact major asupra preturilor de import. Consumatorii se vor bucura de produse straine mai ieftine. In schimb, producatorii autohtoni vor trece prin momente foarte grele, din cauza politicii falimentare promovate dupa 1989, in agricultura si industria alimentara.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine