RISC Regulament european pe punctul de a intra în vigoare

Noi reguli la CFR: ce primeşti dacă întârzie trenul

Aproape două milioane de euro anual riscă să plătească CFR Călători pentru întârzierea trenurilor, dacă Guvernul nu dă urgent derogarea

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Dacă nu se aprobă legea, întârzierile se transformă în bani /// Foto: Gândul/Octav Ganea

Regulamentul comunitar 1371/2007 va intra în vigoare la 3 decembrie în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, şi are ca scop protecţia drepturilor călătorilor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport feroviar.

Cel mai greu de aplicat prevedere, în condiţiile stării deplorabile a infrastructurii româneşti, este cea care instituie dreptul călătorilor de a cere despăgubiri de 25% din preţul biletului, în cazul în care trenul a avut o întârziere mai mare de 60 de minute, şi de 50% dacă întârzierea a depăşit două ore. Potrivit bilanţului la şase luni al CFR Călători, pe reţeaua de cale ferată circulă zilnic, în medie, 178.561 de persoane.

Cel puţin 10% dintre acestea ar putea avea dreptul, în virtutea noilor reglementări, să ceară despăgubiri pentru întârzierea trenului, după cum au declarat pentru Gândul surse din sistemul feroviar. Luând în calcul un preţ mediu al biletului de 50 de lei, cât costă pe relaţia Bucureşti - Constanţa, rezultă că CFR Călători ar trebui să plătească zilnic despăgubiri de 222.500 de lei, la un nivel al compensaţiei de 25%. Anual, suma s-ar ridica la 8,21 milioane de lei, adică aproape două milioane de euro. Cele mai frecvente întârzieri sunt înregistrate tocmai pe ruta Bucureşti - Constanţa, din cauza lucrărilor de modernizare care durează de patru ani de zile. Apoi, mai toate trenurile de lung parcurs au întârzieri ce depăşesc o oră.

Derogare în al 12-lea ceas

Singura posibilitate de a evita plata despăgubirilor este instituirea unei derogări. "Statele membre au posibilitatea de a institui o derogare pe cinci ani de zile de la prevederile regulamentului, prin promovarea unui act normativ în acest sens", a explicat pentru Gândul secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România, Ştefan Roşeanu. Acest lucru nu s-a întâmplat însă până în momentul de faţă. Acum, în al 12-lea ceas, oficialii Ministerului Transporturilor au realizat gravitatea situaţiei, însă Guvernul interimar Boc nu mai poate promova ordonanţe de urgenţă şi nici proiecte de lege. S-a apelat deci la soluţia salvatoare a unei hotărâri de Guvern, care se află doar în stadiul de proiect la nivelul ministerului.

"Este imperios necesar a se acorda aceste derogări deoarece este foarte dificil de asigurat nivelul de regularitate impus, despăgubirile şi compensaţiile pentru întârzieri producând pagube financiare semnificative operatorilor feroviari, urmare a stării deficitare a infrastructurii feroviare", recunosc oficialii ministerului, în nota de fundamentare a proiectului.

Pentru trenurile în trafic internaţional, sistemul despăgubirilor funcţionează deja şi în România. Compensaţiile sunt acordate, la cerere, călătorilor trenurilor internaţionale cu destinaţia în ţări membre ale UE, care întârzie mai mult de o oră, în cazul trenurilor de zi, respectiv două pentru trenurile de noapte.

INFO PLUS

Subfinanţare cronică

Din totalul reţelei feroviare româneşti, de 20.385 km, 5.148 (38%) sunt scadenţi la reparaţii capitale, în aceeaşi situaţie aflându-se 10.998 dintre cele 18.170 de poduri şi podeţe, adică 60,53%. Un număr de 209 poduri şi podeţe necesită refacere integrală, de la zero. Numărul punctelor periculoase a ajuns la 1.054, dintre care 119 sunt situate pe magistrale şi linii principale, iar cel al restricţiilor de viteză - la 373.