Peste 15 ani, toţi salariaţii vor avea pensii private obligatorii

Peste 15 ani, toţi salariaţii vor avea pensii private obligatorii

Fondurile de pensii - peste 100 de miliarde de euro în 2022

Salariul mediu brut în 2017 – 1.300 de euro, în 2022 – 1.700 de euro

Valoarea totală a contribuţiilor la fondurile de pensii private obligatorii va ajunge să reprezinte 116 miliarde de euro, în anul 2022, conform calculelor făcute de Radu Limpede, membru al JCI Think Tank. Limpede a explicat că s-a ajuns la acest rezultat luându-se ca premise faptul că în 2008 vor fi 2,8 milioane de angajaţi cu vârsta până în 35 de ani (circa 57% din totalul forţei de muncă, conform Institutului Naţional de Statistică).

Acest număr va creşte treptat, cu 12% anual până în 2012, inclusiv, şi cu 7% anual, ulterior. Astfel că în 2022 vor fi circa 8,6 milioane de contributori la fondurile de pensii private obligatorii. Practic, în 15 ani se va ajunge ca aproape întreaga populaţie ocupată să aibă o pensie privată. Cel mai probabil, cei care au acum între 35 şi 45 de ani vor opta pentru sistemul pensiilor obligatorii deoarece nu-i costă nimic.

Creşterea estimată a salariului mediu – 12% pe an până în 2017

Pentru fiecare contribuabil s-au luat în calcul, în varianta optimistă a estimărilor, un salariu brut de aproximativ 440 de euro la jumătatea lui 2007 (INS estima salariul brut mediu, în iulie a.c., la 1400 lei) şi o creştere anuală a salariului mediu brut de 12% până în 2017. Din acel an, creşterea salariului am estimat că va fi de 6% pe an. Astfel, salariul mediu brut peste zece ani va ajunge undeva în jurul sumei de 1300 euro, iar peste 15 ani va trece de 1700 euro pe lună.

În varianta optimistă a calculelor am ţinut cont şi de o creştere economică de 7% anual, plus o creştere a activelor pensiilor de 13% anual real în euro. Asta înseamnă mai puţin de 8% - creştere reală în lei dacă leul continuă aprecierea pe termen mediu cu un 5% şi ţinem cont şi de creşterea salariilor cu 12% în procesul de convergenţă. Ast­fel că, dacă la un salariu de 440 de euro lunar vom cotiza, în 2008, la un fond privat de pen­­sii obligatorii, 9,9 euro (2% din salariul mediu brut), în 2017 suma cotizată va ajunge la 77,6 euro pentru un contribuabil (6% din salariul mediu brut), iar în 2022 aceasta va fi de 103,8 euro pe lună.

Dacă nu vom ajunge să copiem modelul polonez de reformă a pensiilor în care, după un an de la introducerea sistemului de pensii private obligatorii, 20% dintre contribuabili nu îşi plătiseră cotizaţiile, la finele lui 2008, fondurile de pensii vor colecta o sumă de 0,33 miliarde de euro. Această sumă va reprezenta cam 0,3% din PIB. În 2017 se va ajunge la 33.9 miliarde euro sau 15% din PIB, iar în 2022 - la 116 miliarde euro sau 36,6% din PIB.

Chile – modelul optimist, Ungaria – modelul pesimist

Dacă creşterea economică ajunge la un pesimist 5% PIB şi creşterea activelor fondurilor de pensii la 8% în euro (circa 4% în lei), suma totală colectată de fondurile de pensii private obligatorii va fi, în 2017, de 30 miliarde euro, sau 16% PIB, iar în 2022 - 93 miliarde de euro, sau 39% din PIB.

Chile, ţara considerată a avea unul dintre cele mai dinamice sisteme de pensii private obligatorii, este “modelul” mai apropiat de scenariul optimist al evoluţiei pensiilor private în România.

Cazurile Poloniei şi Ungariei sunt mai aproape de varianta pesimistă. Însă România are un po­tenţial de creştere a activelor fondurilor de pensii private obli­­ga­torii mult mai ridicat decât Ungaria şi chiar decât Polonia, da­torită faptului că s-a plecat de la baze diferite, atât din punct de vedere legislativ, cât şi economic.

INFO PLUS

“Varianta” probabilă

“Între varianta pesimistă şi cea optimistă există şi varianta probabilă, în care România nu va repeta greşelile Poloniei şi Ungariei, dar nici nu va avea randamentele fondurilor din Chile. Ne vom situa, cel puţin pe termen mediu, la niveluri ale PIB-ului şi randamentelor ceva mai mari (ţinând cont de nivelul comparativ al contribuţiilor) decât în Polonia şi Ungaria, dar mai mici decât în Chile. Nu trebuie uitat că, cel puţin în comparaţie cu Chile, sistemul din România include mai mulţi piloni, nu unul singur, şi este implementat într-un sistem democratic fără «sprijinul» unei dictaturi”, spune Mihai Şeitan, “artizanul” legislaţiei pensiilor private în România.

Evoluţia sumelor gestionate de fondurile de pensii private obligatorii

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine