Portretul restanţierului român. Ce fac politicienii cu rate pe timp de criză

Politicienii văd o prioritate în a-şi plăti ratele la credite Foto: Octav Ganea

Un sfert dintre tinerii debitori de până în 19 ani au restanţe la bănci

Deputatul PNL Ludovic Orban nu a semnat „ca primarul“ contractele de credit cu banca; senatorul PD-L Iulian Bădescu e mai ghinionist: o singură dată a ajuns pe „lista neagră“, pentru o restanţă de doar doi euro

Bărbat, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 20 de ani, locuieşte în Giurgiu şi are un credit de consum, la care înregistrează în medie restanţe de valoare mică,  acesta este portretul-robot al restanţierului român în 2009, în descrierea Biroului de Credit (BC).

Aşa stau lucrurile printre oamenii de rând, în timp ce parlamentarii cu credite de sute de mii de euro şi averi cu multe zerouri în coadă spun că-şi achită ratele la timp şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că n-au avut probleme până acum.

Rău-platnicul tipic şi-a schimbat vizibil imaginea în decurs de doar un an. În 2008, românul restanţier avea în jur de 35 de ani, era din Bucureşti, născut în luna iulie, în zodia Leu şi avea un credit de nevoi personale, potrivit datelor Coface România cu privire la caracteristicile debitorului din anul 2008.

Anul trecut, restanţierul întârziase 90 de zile la plata creditului, avea studii medii, iar valoarea debitului său era de 820 de euro. Lucrurile nu sunt atât de îngrijorătoare, însă, anul acesta, în plină criză financiară, în ciuda faptului că valoarea restanţelor a crescut cu 14% în ianuarie faţă de luna precedentă, iar cele mai multe au fost pe segmentul creditelor de consum. "Ponderea restanţelor în totalul creditelor este de aproximativ 1,5%, un procent liniştitor", explică Şerban Epure, directorul general al BC.

Orban: priceput într-ale negocierii şi cu ratele la zi

Şi totuşi, cine poartă vina pentru creşterea valorii restanţelor, criza financiară de pe pieţele internaţionale sau clientul care nu-şi mai plăteşte ratele, din diferite motive? Deputatul PNL Ludovic Orban – un client care îşi achită ratele la timp, după spusele sale - este de părere că atât timp cât există un contract încheiat între două părţi, acesta trebuie respectat întotdeauna.

„Toţi românii ar trebui să citească cu atenţie contractele pe care le primesc la bancă şi să se gândească bine ce fac. Eu, spre exemplu, am ştiut să negociez, nu am semnat ca primarul, cum se spune", a declarat pentru Gândul fostul ministru al Transporturilor. E drept că Orban nici nu a împrumutat sume prea mari de la bancă: 16.000 de euro şi 6.000 de dolari. Nici deputatul PC Bogdan Ciucă nu are probleme, deşi are de achitat credite în valoare de 378.000 de euro, iar ultima rată la cel mai mare împrumut o va plăti când va avea 69 de ani.

Nu ştie cu exactitate la cât se ridică cuantumul ratelor lunare, dar achitarea datoriilor figurează pe primul loc pe lista plăţilor obligatorii. El consideră că înmulţirea cazurilor de neplată este o problemă, iar băncile trebuie să găsească soluţii de reeşalonare şi să fie mai înţelegătoare cu cei care au fost buni platnici până la criză, după care au avut probleme punctuale, cum ar fi pierderea locului de muncă. „Nu exclud producerea unui blocaj în economie, în cazul în care instituţiile bancare nu dau drumul la creditare. Dacă banca rămâne lipsită de flexibilitate, nu se mai fac tranzacţii imobiliare, dezvoltatorii nu mai construiesc nimic, nu se mai produce mobilă şi nici corpuri de iluminat, iar transportatorul nu mai are ce să mai transporte.

Toate sunt în lanţ şi sunt centrate în jurul acestei relaţii client-bancă", explică Ciucă   filosofia mersului banilor în economie.

Iulian Bădescu, PD-L: „Pentru 2 euro, am ajuns odată pe lista neagră”

Senatorul PD-L Iulian Bădescu şi-a asumat, cu mult curaj, patru credite, însumând 385.112 euro. Contactat telefonic, acesta ne-a precizat că, momentan, nu are probleme în achitarea datoriilor lunare, dar că, în trecut, a ajuns şi el pe lista neagră din cauza unei neglijenţe a băncii, care nu i-a comunicat că are o restanţă de 2 euro: „Pentru 2 euro, am ajuns pe lista neagră, la Centrala Incidentelor de Plăţi, pentru că banca nu m-a anunţat de această sumă care se acumulase nu ştiu de unde. În orice caz, s-a rezolvat”. Bădescu, deşi spune că-şi achită cu regularitate datoriile, recunoaşte că dificultăţile economice globale au afectat şi firmele la care este acţionar: „Dificultăţi sunt pentru toată lumea, doar e un an de criză. Cine spune că nu e afectat de criză minte”.

Referitor la suma contractată, acesta ne-a declarat că şi-a făcut curaj să facă un asemenea credit mai mult datorită soţiei: „Soţia are, mai bine zis, avea, că acum e în concediu de maternitate, un salariu consistent, dar se va întoarce şi va avea din nou. Nu mă pot plânge, am o situaţie financiară destul de bună, sper să nu fi greşit când mi-am făcut socotelile”. Şi senatorul pesedist Florin Constantinescu, care are credite în valoare de 300.000 de euro şi 1.124.046 lei, spune că e nemulţumit de creşterea cam mare a dobânzilor: „Nu-mi place că au crescut mult dobânzile, dar eu sper să scadă, că şi guvernatorul a zis că o să scadă. Eu am fost nevoit să mă împrumut, fiindcă sunt acţionar la o firmă şi anul trecut eram cu investiţia pe final, când mai trebuiau ceva bani”. Constantinescu e fericit că până acum n-a avut restanţe: „Îi mulţumesc lui Dumnezeu, până acum n-am avut probleme, dar este greu, să ştiţi, efortul financiar pe care-l fac este mare”.

Info plus:

Foarte tânăr şi rău-platnic

Cazuri semnificative de neplată sunt nu numai în Giurgiu, unde ponderea restanţierilor în totalul debitorilor cu obligaţii curente este de aproape de 17%, dar şi în Ilfov şi Călăraşi (15%), potrivit Biroului de Credit. La polul opus al ierarhiei regionale se află Covasna (peste 8%), Suceava, Sălaj şi Harghita (cu aproape 9%). Bucureştiul se află în partea a doua a clasamentului, cu un procentaj de sub 12% al restanţierilor în totalul debitorilor. Dacă se ţine cont de vârsta rău-platnicilor, cei mai tineri sunt şi cei mai "uituci" când vine vorba despre achitarea ratelor la bancă. Astfel, 23% dintre persoanele de maximum 19 ani sunt datornice, ca şi o cincime dintre debitorii de 20-24 de ani. Intervalul de vârstă de 55-59 de ani este cel mai puţin marcat de întârzieri la plata ratelor (5%). După care, ponderea restanţierilor urcă pe măsură ce creşte şi vârsta, în cazul debitorilor de peste 80 de ani (13%). La finele anului trecut, numărul debitorilor a depăşit 4,4 milioane de persoane şi s-a redus uşor până în luna februarie 2009, dar s-a menţinut peste acest prag, potrivit datelor Biroului de Credit.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine