Preţurile ANL, varianta Udrea: de la 15.000 de euro, indiferent de oraş

19 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Comoara uitata de bugetul Boc 16.02.2010 15:45

• Raspunde

30 miliarde de euro la negru
Economia subterana, cat trei imprumuturi de la Fondul Monetar

La suma de 30 de miliarde de euro se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat chiar si de autoritati
Andrei Luca Popescu
Joi, 14 Ianuarie 2010
» Economia subterana, ferita de ochii autoritatilor, face cat trei imprumuturi de la FMI: cel putin 30 miliarde euro, adica aproape un sfert din PIB. Bugetul intocmit de Guvernul Boc nu are acces la acesti bani in lipsa unor masuri puternice pentru a-i scoate la lumina
.

» Specialistii spun ca, fara Fisc si justitie care sa-si faca treaba, munca la negru si fraudarea TVA raman principalii factori de propagare a economiei subterane. Reducerea fiscalitatii nu ar face minuni intr-o civilizatie sud-est europeana, unde

fentarea statului tine deja de cultura locala.

Bugetul pentru 2010 nu difera de cele din anii trecuti decat prin dimensiunile mai reduse, Guvernul Boc nereusind sa gaseasca surse alternative de venituri, mai ales intr-un an de criza economica. O comoara pana la care nici un guvern autohton nu a reusit sa gaseasca drumul ramane si anul acesta economia subterana: banii rulati la negru, neimpozitati, si taxele ocolite prin frauda. In primele noua luni ale anului 2009, era vorba despre cel putin 30 miliarde euro, adica 24% din Produsul
Intern Brut al Romaniei. "Acesta e doar

varful aisbergului", ne-a spus Andreea Vass, consiliera pe probleme economice a premierului Emil Boc. La aceasta suma se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat pana si de catre autoritati. Munca la negru reprezinta in jur de 50% din economia subterana, iar fraudele fiscale pentru
neplata TVA se ridica la 20% din banii care scapa anual printre degete Guvernului, conform estimarilor oficiale. Nici un guvern nu a luat pana acum vreo masura eficienta impotriva acestor fenomene, iar Guvernul Boc abia acum pare sa se apuce de treaba. "A fost prima problema pe care am supus-o dezbaterii in culisele Guvernului, iar premierul este dispus sa pornim la drum cu motoarele turate la maximum", ne-a asigurat Vass, care a spus ca primele domenii pentru care se va intari controlul vor fi agricultura, constructiile, restaurantele si turismul, cele mai expuse evaziunii fiscale.

Economistul Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor, spune insa ca, "intr-o perioada de criza, este foarte greu sa scada economia subterana" si ca * ar fi trebuit luate dinainte. Specialistul considera ca scaderea fiscalitatii, mai ales in acest moment de criza, nu este o solutie: cota unica de 16% a fost introdusa intr-o perioada de crestere economica. "Nu am asistat la o intrare in suprateran a acestei zone obscure. Cei care nu platesc 30% impozit nu vor plati nici 16%. In plus, reducerea taxelor acum ar insemna sa te impusti singur in picior", spune Daianu. Principala masura pe care autoritatile ar putea sa o ia, crede specialistul, este aceea de a face legile sa functioneze: "In acest moment, penalizarile nu sunt pe masura nici pentru cei care nu platesc, dar nici pentru institutiile corupte care ar trebui sa incaseze". Spre exemplu, Fiscul a declarat ca, in 2008, a surprins fraude de evaziune fiscala in suma de aproximativ jumatate de miliard de euro. Adica 1,6% din valoarea economiei subterane in 2009.

Dincolo de orice masuri ar lua autoritatile, dificultatea tine si de o anumita cultura: respectul oamenilor fata de lege, fata de stat si fata de ceilalti platitori de taxe. Economia subterana are cea mai mare pondere in PIB in statele sudice si est-europene, explica Daianu: in Grecia, Italia, Spania, Romania si Bulgaria, ea variaza intre 25 si 40 de procente din PIB, in timp ce in statele centrale si nordice, ea pleaca de la 5% si nu depaseste 15 procente. O statistica a Comisiei Europene realizata intre anii 2000 si 2006 arata ca Grecia, Slovacia, Ungaria, Italia si statele baltice erau campioane la TVA neincasata de stat. Pe atunci, Romania si Bulgaria nu erau inca membre ale UE. Sumele la nivelul UE, numai din TVA neincasata, erau imense: intre 90 si 113 miliarde euro anual.

Romania se afla pe primele locuri in Europa in ce priveste ponderea din PIB a economiei subterane. Un studiu realizat de A.T. Kearney in 2008 arata ca Romania se afla pe locul 5. Banii la negru infloresc in domenii precum constructii
, comert, transport, hoteluri
si restaurante. Aproape un sfert din forta de munca a Romaniei este platita "la plic", cu bani gheata. Faptul ca platile electronice sunt relativ rar folosite favorizeaza economia subterana si frauda fiscala. Numai daca volumul de plati efectuate cu cardul ar creste cu 5%, economia subterana ar scadea cu 2,5%, adica s-ar castiga aproximativ 750 milioane de euro. Relatia dintre tranzactiile cu bani gheata si economia subterana este direct proportionala, iar un studiu comandat de Visa arata ca intre 5 si 7 miliarde euro, taxe neincasate de stat, se pierd anual in Romania prin tranzactiile in numerar.

 

#2 sa traiasca basescu si cu boc bine! 16.02.2010 15:45

• Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 

#3 piticul dracului 16.02.2010 15:45

• Raspunde

_guvernul dracului______parlamentul satanei_______ „sa îsi puna parlamentarii cipuri, noi nu vrem” ______ duminica, 29 martie 2009_____________ 2.000 de persoane au protestat astazi, în centrul capitalei, fata de hotarârea cabinetului boc privind folosirea dispozitivelor medicale implantabile, sustinând ca ar fi vorba de cipuri prin care autoritatile îi vor monitoriza permanent pe cei care vor purta aceste cipuri, scrie mediafax.___________ protestul organizat de asociatia civica dreptatea a început în piata universitatii, de unde participantii la manifestatie au plecat în mars spre dealul patriarhiei. protestatarii au cerut anularea unei hotarâri guvernamentale privind dispozitivele medicale implantabile active, amenintând ca, în cazul ignorarii solicitarilor, vor cere demiterea premierului emil boc. “dumnezeu ne-a creat fiinte libere fara implanturi”, „sa îsi puna parlamentarii cipuri, noi nu vrem”, „refuz implantul electronic” sau „cerem ca biserica sa condamne implantarea cipurilor la oameni” anuntau bannerele fluturate de participantii la protest. dragos popovici, unul dintre organizatori, a declarat ca introducerea cipurilor în dispozitivele medicale nu a fost prevazuta în programul de guvernare, desi executivul trebuie sa cheltuiasca ...........UN MILIARD DE EURO.......... DIN BANI PUBLICI........ pentru achizitionarea acestor cipuri. în plus , organizatorii sustin ca dispozitivele ar putea fi utilizate fara acordul eventualilor pacienti, în momentul în care ar suferi un accident rutier sau li s-ar face rau si ar fi dusi în stare de inconstienta la spital. potrivit hg 55/2009, dispozitivul medical activ este „orice dispozitiv medical a carui functonare se bazeaza pe o sursa de energie electrica sau pe orice sursa de putere, alta decât aceea generata direct de organismul uman sau de gravitatie”. anterior, mai multe ong-uri au organizat proteste de strada fata de obligativitatea introducerii de cipuri în acte. organizatiile cereau la vremea respectiva autoritatilor sa renunte la introducerea pasapoartelor biometrice, care, în opinia lor, încalca dreptul la identitate si libertatea de miscare

 

#4 ÎN PLINÄ‚ CRIZÄ‚ FINANCIARÄ‚ 16.02.2010 15:46

• Raspunde

Boc le dăruieşte clujenilor un stadion de 70 milioane euro
În plină criză financiară, premierul Emil Boc nu renunţă la ambiÅ£ia de a construi un stadion ultramodern la Cluj-Napoca, o lucrare în valoare de 70 de milioane de euro. De altfel, ultimul act pe care l-a semnat Boc în calitate de primar al municipiului Cluj-Napoca, după ce a fost desemnat ca prim-ministru, a fost chiar autorizaÅ£ia de construire a acestui megastadion.
de Alexandru Boariu
2/03/2009 (Actualizat 7:00)


Proiectul iniÅ£ial, demarat în anul 2004, era unul realist ÅŸi necesar municipiului Cluj. El prevedea reabilitarea Stadionului "Ion Moina" ÅŸi aducerea lui la standardele europene.

În acest scop, în aprilie 2004, Consiliul JudeÅ£ean Cluj, reprezentat de Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public ÅŸi Privat al JudeÅ£ului Cluj (RAADPP) în calitate de "autoritate contractantă", semna Contractul nr. 50 cu SC ConstrucÅ£ii Napoca SA, în calitate de executant, referitor la obiectivul de investiÅ£ii: reabilitare ÅŸi modernizare stadion municipal. Stadionul urma să fie modernizat în două etape. În acest scop, RAADPP Cluj a organizat ÅŸi o licitaÅ£ie pentru desemnarea proiectantului care să întocmească proiectul tehnic al lucrării. LicitaÅ£ia a fost câÅŸtigată de Universitatea Tehnică. Echipa de proiectanÅ£i a vizitat mai multe stadioane din Ungaria ÅŸi a studiat documentaÅ£ia mai multor stadioane europene, omologate de UEFA ÅŸi FIFA, după care a întocmit proiectul ÅŸi l-a înaintat Consiliului JudeÅ£ean.

INIÅ¢IAL, PROIECTUL COSTA 5 MILIOANE DE EURO
Conform prevederilor contractului, prima etapă viza reabilitarea ÅŸi modernizarea tribunei a II-a ÅŸi a peluzei, plus reÅ£ele exterioare de utilităţi. Lucrările urmau să dureze 24 de luni, până la 23 aprilie 2006. Costul total al acestei lucrări a fost prevăzut în contract la valoarea de 2,2 milioane de euro. Cea de-a doua etapă, rămasă nelicitată, includea modernizarea tribunei I. În final, Clujul ar fi avut un stadion modern de 30.000 de locuri la un cost maxim de 5 milioane de euro. Contractul dintre Consiliul JudeÅ£ean ÅŸi firma Napoca ConstrucÅ£ii nu a fost reziliat, suspendat sau oprit, cum la fel, hotărârea de Consiliu JudeÅ£ean nu a fost revocată sau suspendată. Cert este că schimbarea politică a conducerii Consiliului JudeÅ£ean Cluj la finele anului 2004 (PD- L a luat locul PSD) a pus cruce acestui proiect. Astfel, în anul 2005 nu s-a mai alocat nici un ban pentru continuarea lucrărilor de modernizare, unul dintre motive fiind acela că se căuta un nou amplasament.

DE LA 5 LA 70 DE MILIOANE DE EURO
După mai mulÅ£i ani de tergiversări, în care, pe fondul disputelor politice dintre PSD ÅŸi PD-L, nu s-a miÅŸcat o cărămidă la Stadionul "Ion Moina", în primăvara anului 2008, edilii Clujului au reluat proiectul. AcelaÅŸi proiectant a câÅŸtigat licitaÅ£ia ÅŸi a venit cu un proiect mai "ambiÅ£ios" de construire a unui stadion la standarde internaÅ£ionale, pe amplasamentul vechiului "Ion Moina". Însă costurile lucrării ar fi urmat să crească de la 5 la 30 de milioane de euro. Nici această lucrare nu a fost măcar începută. În sfârÅŸit, în vara anului 2008, apropiindu-se alegerile parlamentare, edilii Clujului ÅŸi-au adus aminte că au o promisiune de îndeplinit în faÅ£a electoratului ÅŸi au reluat proiectul. La 21 iulie 2008, primarul Emil Boc ÅŸi preÅŸedintele Consiliului JudeÅ£ean, Alin TiÅŸe, au susÅ£inut o conferinţă de presă, unde ÅŸi-au anunÅ£at intenÅ£ia de a demara un parteneriat între instituÅ£iile pe care le conduc în vederea realizării stadionului ÅŸi a unei săli polivalente moderne. "Vom propune Consiliului Local ÅŸi Consiliului JudeÅ£ean realizarea în cadrul aceluiaÅŸi complex sportiv a unui stadion cu peste 30.000 de locuri ÅŸi a unei săli polivalente cu peste 10.000 de locuri. A fost semnat contractul pentru proiectare cu Universitatea Tehnică, iar acum aceasta urmează să semneze contractul cu subcontractorii. Deoarece la nivelul Consiliului JudeÅ£ean nu sunt banii necesari pentru realizarea stadionului, ne-am gândit la un parteneriat cu Primăria, care să cuprindă atât stadionul, cât ÅŸi o sală polivalentă", a precizat ÅŸi TiÅŸe. "Totul este absolut legal, suntem doi juriÅŸti care au studiat situaÅ£ia ÅŸi nu venim în faÅ£a dumneavoastră cu iluzii", a spus Emil Boc. Costurile totale estimate pentru construirea stadionului, a turnului de lângă acesta ÅŸi a sălii polivalente se ridică la 70 de milioane de euro, iar termenul de finalizare a lucrărilor este finele anului 2010. În ceea ce priveÅŸte finanÅ£area, Primăria a anunÅ£at că va realiza o asociere cu o parte a terenului administrat de RADP în zona BecaÅŸ, în spatele magazinului Selgros. "Nu pot să spun acum dacă este cineva interesat de acel teren, dar se va construi ceea ce permite Planul Urbanistic General. Va fi organizată o licitaÅ£ie internaÅ£ională ÅŸi vom vedea", a încheiat primarul Emil Boc. Acesta nu a exclus nici posibilitatea de a primi bani de la Guvern pentru finanÅ£area complexului sportiv: "O să câÅŸigăm alegerile în toamnă, dar nu mă bazez exclusiv pe banii naÅ£ionali. Putem construi aceste obiective ÅŸi cu finanÅ£are locală", a declarat Emil Boc.

AUTORIZAÅ¢IE ILEGALÄ‚?
Dar banii necesari pentru acest proiect ambiÅ£ios nu constituie singura problemă pentru edilii Clujului (în paranteză fie spus, noi nu negăm necesitatea unui stadion ultramodern la Cluj, dimpotrivă, am dori din tot sufletul ca toate oraÅŸele care au echipe de fotbal competitive să aibă măcar un stadion la standarde internaÅ£ionale). Astfel, potrivit unui grup de arhitecÅ£i din Cluj-Napoca, "sunt încălcate mai multe prevederi legale, ÅŸi anume:

1. Legea 350/2001 modificată de OUG 27/2008, care precizează că modificarea POT ÅŸi CUT pentru o unitate teritorială de referinţă (UTR) se poate face doar printr-un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) care să reglementeze modul de construire pentru întreaga UTR. Dl Emil Boc ÅŸi proiectanÅ£ii care au câÅŸtigat licitaÅ£ia (ÅŸi nu un concurs de arhitectură, cum era normal) pentru construirea acestui stadion susÅ£in că «reconstruirea» stadionului vechi nu necesită nici o documentaÅ£ie de urbanism care să reglementeze modul de construire, lucru fals din mai multe cauze: o dată că noua construcÅ£ie este mult mai mare decât cea veche (POT ÅŸi CUT cresc), are în plus un parcaj subteran (vechiul stadion nu îl avea), este amplasat altfel decât cel demolat (deci, limitele de amplasare sunt schimbate), apare un turn de 25 de etaje, ceea ce înseamnă o extindere cu un nou corp, care nu are nimic în comun cu funcÅ£iunea admisă în zonă;

2. Se încalcă HG 525/1996 - Regulamentul general de urbanism care pentru stadioane prevede un loc de parcare la 30 de persoane + trei parcări de autocare, proiectul autorizat neavând atâtea locuri pentru o capacitate de 30.000 de locuri;

3. Se încalcă OUG 114/17.10.2007, art. 71 alin. (1) ÅŸi (2), care nu permite schimbarea, reducerea sau strămutarea spaÅ£iilor verzi existente sau reglementate prin documentaÅ£ii de urbanism (conform PUG Cluj-Napoca, amplasamentul este situat în V3 - spaÅ£ii verzi pentru agrement, subzona V3b - Complexe ÅŸi baze sportive)".


Acuzaţii respinse
În legătură cu autorizările în cauză, Alin TiÅŸe, preÅŸedintele CJ Cluj, ne-a transmis că, în conformitate cu Regulamentul Local de Urbanism, aferent Planului Urbanistic General, în zona în cauză (UTR 3 B) sunt admise construcÅ£iile ÅŸi instalaÅ£iile specifice, conform proiectelor avizate. Pentru zona respectivă s-a elaborat un PUZ care reglementează utilizarea terenurilor ÅŸi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile PUG - mai precizează dl TiÅŸe, adăugând că "această documentaÅ£ie de urbanism a fost prezentată, analizată ÅŸi avizată de Comisia de Urbanism a Municipiului Cluj-Napoca ÅŸi urmează a fi analizată în vederea avizării ÅŸi în cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism ÅŸi Amenajarea Teritoriului, de pe lângă Consiliul JudeÅ£ean". În concluzie, dl TiÅŸe precizează: "Având în vedere faptul că stadionul se suprapune peste amplasamentul iniÅ£ial ÅŸi nu se schimbă funcÅ£iunea urbanistică existentă, s-a emis autorizaÅ£ia de construire nr. 2135/07.01.2009, cu următoarea condiÅ£ie: lucrările de construcÅ£ie pot fi demarate în baza unor proiecte separate, urmând ca obiectivul să fie integrat în documentaÅ£ia PUZ-ului aferent zonei".

 

#5 Palatul Victoria, un „secret de stat” de 60.000.000 € 16.02.2010 15:46

• Raspunde

Palatul Victoria înghite aproape 60 de milioane de euro, în plină recesiune, pentru consolidare, modernizare ÅŸi extindere. Lucrările de consolidare, estimate la 10 milioane de euro
, au fost deja adjudecate, în urma unei proceduri de atribuire controversate. Încă 20 de milioane de euro sunt prevăzute pentru modernizarea sediului guvernului, iar alte 30 - pentru extindere. Motivele invocate: rezolvarea locativă a funcÅ£ionării serviciilor guvernamentale ÅŸi includerea Palatului Victoria în „clasa I de risc seismic, construcÅ£ie cu risc ridicat de prăbuÅŸire la cutremure”.

Drept pentru care, autorităţile au concluzionat că „se impune un ansamblu de măsuri de urgenţă”, mai ales că imobilul are ÅŸi statut de monument istoric.

Atac la buzunarul contribuabililor

Lucrările de consolidare, estimate la aproximativ 10 milioane de euro, au fost deja încredinÅ£ate unei societăţi comerciale, în urma unei proceduri de atribuire controversate, transformată în negociere directă. DocumentaÅ£ia aceluiaÅŸi contract prevede alte 57,6 milioane lei, fără TVA (aproape 20 de milioane de euro), pentru „realizarea unor lucrări de modernizare”. Încă 30 de milioane de euro sunt destinate extinderii Palatului Victoria. Prin urmare, pentru refacerea Palatului Victoria, românii vor scoate din buzunare aproximativ 60 de milioane de euro.

Ba este „secret de stat”, ba nu este

Organizarea unei licitaÅ£ii publice deschise pentru consolidarea sediului guvernului a fost eliminată din start, sub motivaÅ£ia „secretului de stat”, optându-se pentru o procedură restrânsă. Pretextul „siguranÅ£a naÅ£ională” a fost rapid lăsat la o parte, însă, când a venit vorba de a condiÅ£iona participarea firmelor în funcÅ£ie de „autorizaÅ£ia de securitate industrială”. Într-un final, până ÅŸi „licitaÅ£ia publică restrânsă” s-a transformat, de fapt, în „negociere directă”, căci „în cărÅ£i” a rămas o singură firmă, deÅŸi, potrivit legii, trebuia să se califice minimum trei.

Astfel, procedura ar fi fost legală. Pe lângă cele aproximativ zece milioane de euro destinate consolidării Palatului Victoria, autoritatea contractantă, Regia Autonomă - AdministraÅ£ia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), precizează în anunÅ£ul de participare că „are în vedere ulterior realizarea unor lucrări de modernizare estimate la 57,6 milioane lei”, fără TVA (aproape 20 de milioane de euro). Acestor sume li se adaugă 30 de milioane de euro, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, pentru extinderea sediului Guvernului României.

Justificarea RA-APPS pentru ocolirea Legii achiziÅ£iilor publice este „caracterul parÅ£ial secret al contractului de execuÅ£ie”, ce ar deriva din „statutul de obiectiv de im portanţă deosebită pentru protecÅ£ia informaÅ£iilor secret de stat”.Numai că, deÅŸi s-a folosit argumentul „secret de stat” pentru a se evita o licitaÅ£ie publică deschisă, necesitatea „protejării informa Å£iilor clasificate” a fost apoi uitată, când firmelor interesate nu li s-a mai pus condiÅ£ia de a deÅ£ine „autorizaÅ£ie de securitate industrială” (aÅŸa cum prevăd „Standardele naÅ£ionale de protecÅ£ie a informaÅ£iilor clasificate&rdquo.

Negociere directă

Într-un final, până ÅŸi „licitaÅ£ia publică restrânsă” a căpătat formă de „negociere directă”, căci doar o singură firmă a fost declarată eligibilă: Aedificia CarpaÅ£i SA BucureÅŸti. Potrivit legii, procedura trebuia anulată, căci nu s-au calificat minimum trei firme pentru etapa de ofertare.

EnunÅ£ul legii: „În cazul în care numărul candidaÅ£ilor selectaÅ£i (...) este mai mic decât numărul minim prevăzut în anunÅ£ul de participare, fie datorită faptului că nu au fost depuse suficiente candidaturi, fie datorită faptului ca o parte dintre candidaÅ£i nu au îndeplinit cerinÅ£ele minime de calificare, autoritatea contractantă are dreptul de a trece la etapa a doua a procedurii de atribuire în măsura în care numărul de candidaÅ£i selectaÅ£i este de cel puÅ£in 3” (HG 925/2006).

Legea, călcată în picioare

Fosta conducere a RA-APPS s-a confruntat cu aceeaÅŸi situaÅ£ie, du pă organizarea a trei runde de selecÅ£ie, înaintând un Memorandum către Guvernul României, prin care solicita ca „atribuirea con trac tului să se facă printr-o procedură de negociere”. Atunci, cabinetul Tăriceanu a respins însă Memorandumul, sesizând încălcarea legislaÅ£iei de achiziÅ£ii publice.

Acum, în mandatul guvernului Boc, noul director tehnic al RAAPPS, Åžtefan Mârza, numit ÅŸi preÅŸedinte al Comisiei de licitaÅ£ie pentru atribuirea contractului de consolidare a Palatului Victoria, a tranÅŸat situaÅ£ia la organizarea celei de-a patra runde de selecÅ£ie (prima
pe care a condus-o). Astfel, doar o singură firmă, Aedificia CarpaÅ£i SA BucureÅŸti, a fost declarată eligibilă pentru etapa a doua, de ofertare, a procedurii de „licitaÅ£ie publică restrânsă”, în contradicÅ£ie flagrantă cu Legea achiziÅ£iilor publice (HG 925/2006).

„S-au obÅ£inut toate avizele necesare”

Urmează, aÅŸadar, „etapa a II-a de ofertare, prin procedura negociere fără * unui anunÅ£ de participare, cu ofertantul calificat”. Directorul Åžtefan Mârza consideră, însă, că „pentru derularea procedurii de atribuire a contractului de execuÅ£ie s-au obÅ£inut toate avizele necesare. (...) Atât Secretariatul General al Guvernului, prin personalul nominalizat, cât ÅŸi reprezentanÅ£ii Ministerului de FinanÅ£e - Unitatea pentru Coordonarea ÅŸi Verificarea AchiziÅ£iilor Pu blice au supravegheat derularea tutu ror etapelor de selecÅ£ie a can di daÅ£ilor”, susÅ£ine Mârza.



Integral in Evenimentul zilei.

 

#6 Cititi aceste postari de pe forum : 16.02.2010 15:46

• Raspunde

Comoara uitata de bugetul Boc

sa traiasca basescu si cu boc bine

piticul "crestin

ÎN PLINÄ‚ CRIZÄ‚ FINANCIARÄ‚

Palatul Victoria, un „secret de stat” de 60.000.000 €


Si o sa vedeti stimati bugetari si stimati pensionari unde si pe ce s-au dus si se duc anual o parte din banii dumneavoastra! aici sunt banii dumneavoastra pe care noi ii vedem dar pe care nici boc si nici basescu nu-i vad si nu-i gasesc pentru ca ei ii cheltuie in folosul propriu!

si asta inafara de cele peste 30 La suma de 30 de miliarde de euro se adauga banii proveniti din criminalitate miliarde de euro la negru
Economia subterana, cat trei imprumuturi de la Fondul Monetar

si contrabanda, care sunt greu de estimat chiar si de autoritati si

pe care basescu care este asa zis presedinte al romaniei indata de 6 ani de zile si boc care este tot de atita timp presedinte al pd-pdl si amindoi sunt in politica de 20 de ani in care cel putin basescu a fost tot in virful piramidei politicii romanesti ca ministru si ca sef de partid !

dar flacara violet....... este mai presus de interesele romanilor si legalizarea drogurilor usoare la fel si traficul unora de armament si mu.nitie,si alte caritasuti,safi-uri si mai ales f.n.i.-ul care a primit STOP de la basescu-boc pentru a inapoia banii jefuiti de catre aceiasi politicieni corupti din psd+pntcd+pd+pnl+p.r.m.,toti colegi ai lui basescu-boc .asta cu toate ca justitia "libera" si "independenta" i-a dat inapoi oamenilor dupa 10 ani de tergiversari insa cu jumatate de masura,adica cit ai pus la f.n.i girat de catre c.e.c. atita primesti numai ca la nivelul anului 2000 fara inflatie si fara dobinzi cu toate ca acel F.N.I SECURIST s-a subordonat legal parlamentului romaniei prin c.n.v.m -acolo unde un salariu minim nu scade sub 2000 de euro pe luna in contextul in care anul trecut aceste salarii de"mare bun simt" au scazut cu 40%! deci in anul 2000 cind dolarul era =15.000 de lei chiar daca ai depus sa zicem 5000 de dolari ,acum justitia "independenta" si "cinstita" este de acord cu o astfel de criminalitate economica pe fata si-ti inapoiaza numai 2500 de dolari. sa nu uitam ca f.n.i.-ul a nenorocit peste 300.000 de familii de romani adica peste 1,5 milioane de romani!
Dar daca unii traiesc bine ce mai conteaza atfel de lucruri,pentru ei sunt doar amanunte!
Sa traiti bine si sa alegeti la fel de bine ca in 2009!

 

#7 "un frustrat" 16.02.2010 15:47

• Raspunde

Daca 2 camere sint 26.950E de ce garanteaza Boc 60.000E?
Asta este pretul pietei sau pentru "frustrati" e mai mult?

 

#8 Libidi 16.02.2010 16:02

• Raspunde

Baaa, ce tzatze are...de la carnatii haliti in copilarie, la ples-koi..

 

#9 PROFETII DESPRE ROMANIA 16.02.2010 16:03

• Raspunde

Înainte de revoluÅ£ia din 1989 Părintele ne-a spus că miroase a praf de puÅŸcă ÅŸi aÅŸa a fost. Ne-a mai spus că o să ne pască un mare cutremur ÅŸi blocurile din BucureÅŸti vor ajunge ca ÅŸi cutiile de chibrituri.
Părintele Arsenie a fost ÅŸi rămâne în inimile noastre ca un sfânt. Acum mergem la mormântul Părintelui Arsenie ÅŸi ne rugăm acolo ÅŸi de câte ori îl chemăm în rugăciune, el ne ajută ÅŸi ne ocroteÅŸte. (Viorica FarcaÅŸ, 48 ani, Voila)

* Odată mi-a zis că, într-o noapte, către ziuă, ne vor ocupa trei ţări: Ungaria, Bulgaria ÅŸi Rusia. Atunci eu am zis: „Ungurii or să ne ocupe pe noi?”, iar el mi-a spus: „Åži pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc”. (ChiÅŸ Aurelia, 93 ani, com. Boiu, jud. MureÅŸ)

* Mi-a spus odată Părintele: „BucureÅŸtiul are să fie al doilea Ierusalim (după cele spuse în continuare nu rezultă că acest lucru este neapărat bun, căci poate fi Ierusalimul - oraÅŸ sfânt, dar poate fi ÅŸi Ierusalimul în care nu mai rămâne „piatră peste piatră”! ).

* Eram cu Părintele Arsenie ÅŸi 1-am întrebat: „Ce să facem Părinte, că acum este foarte rău”. Părintele zice: „Va veni ÅŸi mai rău”. Zic: „Parcă toate sunt otrăvite. Nici nu ne mai vine să mâncăm”. „Mă, face-Å£i semnul sfintei cruci pe tot ce mâncaÅ£i: apă, ceai, cafea, prăjitură, fructe, băutură, mâncare, pâine. De ar fi dat chiar ÅŸi cu otravă, Sfânta Cruce anulează tot ce este otrăvit”. (Maria Matronea, Sibiu)

* Zicea Părintele Arsenie, parcă pentru toÅ£i românii: „Îmi pare rău de voi că sunteÅ£i slăbiÅ£i în credinţă. VeÅ£i cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de Dumnezeu, Care este tovarăşul de drum al fiecăruia, de la naÅŸtere până la moarte. Vor cădea ÅŸi cei aleÅŸi. Îmi pare rău că sunteÅ£i cei pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe ÅŸi alte îngrădiri. Vor lua totul!” (Sora Septimia MăniÅŸ, 81 ani, Codlea)

 

#10 Stefan 16.02.2010 16:53

• Raspunde

Si ce treaba are Barladul in toata afacerea asta?

 

Vezi toate »