Programul de reabilitare termică încă nu „a încălzit“ opinia publică

Programul de reabilitare termică încă nu „a încălzit“ opinia publică

Termoizolarea unui apartament cu două camere costă în jur de 2.000 de euro

Factura la întreţinere scade cu 40-50% într-o locuinţă reabilitată termic

Se pot face economii la factura de întreţinere a locuinţei chiar şi la Polul frigului din România. E drept că pentru asta este nevoie de căptuşirea faţadei blocului şi de termoizolarea planşeului peste subsol, aşa cum au făcut locatarii unui bloc din Miercurea Ciuc, care s-au înscris în programul naţional de reabilitare termică. Ei plătesc acum cu 40-50% mai puţin pentru încălzirea apartamentului şi pentru apa caldă. Desigur, până la îmbunătăţirea confortului termic în blocurile construite înainte de 1990 mai este cale lungă. Specialiştii spun   aproximativ 95% din fondul locativ al României (estimat la 85.000 de blocuri) are nevoie de reabilitare. Lucrurile avansează greu, în ciuda faptului că există anumite facilităţi pentru proprietari, care nu trebuie să plătească decât o treime din costul total al lucrării. Restul de 34% se asigură de la bugetul de stat, iar 33%, de la bugetul primăriei.

„Este o chestiune de mentalitate. Oamenii nu înţeleg că o asemenea investiţie se recuperează destul de repede, în 3-4 ani, iar confortul termic se îmbunătăţeşte imediat, indiferent de anotimp. Iarna e cald, iar vara e răcoare”, ne-a declarat Adriana Iftime, directorul executiv al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

În plus, blocul se alege cu o faţă nouă, în mijlocul unui oraş cenuşiu, plin de imobile nezugrăvite. Şi, un amănunt deloc de neglijat, apartamentul reabilitat primeşte certificat de eficienţă energetică, fără de care nicio tranzacţie imobiliară nu va mai fi posibilă după 1 ianuarie 2010.

125 de blocuri în trei ani

Între timp, şi alte asociaţii de proprietari au reuşit să se pună de acord şi s-au înscris în programul de reabilitare termică. Cei mai harnici au fost locuitorii din Moldova Nouă, unde anul trecut au fost izolate termic trei imobile, în timp ce la Piatra Neamţ şi la Topoloveni, câte două blocuri, tot în 2007. Pe lista oficială se mai află şi Târgovişte, Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Bucureşti (Sector 6), Buzău, Medgidia şi Ploieşti, cu câte un bloc, toate lucrările fiind recepţionate anul trecut.

La cele 14 imobile reabilitate în 2007 se mai adaugă încă 111 blocuri, finalizate până la sfârşitul lunii noiembrie 2008, potrivit datelor comunicate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locu­inţelor (MDLPL). “Din 2005, când a demarat programul, şi până în prezent au fost incluse în program 693 de blocuri. La un număr de 684 s-au realizat expertiza tehnică şi auditul energetic. Dintre acestea, pentru 435 de blocuri s-a realizat şi studiul, iar pentru 372 s-a elaborat proiectul tehnic”, potrivit   MDLPL. În prezent, alte 5.000 de asociaţii de proprietari aşteaptă să fie primite în programul naţional.

Autorităţile estimează că, în 2009, programul se va desfăşura mai bine, odată cu noile condiţii aprobate de Executiv. Astfel, se va realiza un singur audit şi proiect tehnic pentru toate blocurile executate după acelaşi tip de proiect. Măsura este uşor de pus în practică, pentru că în România blocurile au fost construite după un număr limitat de proiecte. În această iarnă, primăriile trebuie să inventarieze toate blocurile construite în perioada 1950 -1990 şi să elaboreze auditul şi proiectul tehnic pentru toate tipurile de blocuri. Asociaţia de proprietari trebuie să verifice dacă, pentru tipul de bloc în care locuieş­te, autoritatea locală a elaborat auditul şi proiectul tehnic. În caz afirmativ, primăria va comunica valoarea lucrărilor de execuţie, în vederea constituirii fondului de reparaţii la nivelul asociaţiei de proprietari.  

În sectorul 2 din Bucureşti, proprietarii nu plătesc nimic

De curând, a mai fost finalizat încă un bloc, în Bucureşti, pe şoseaua Ştefan cel Mare. Norocoşii nu au trebuit să cheltuie absolut nimic pentru creşterea confortului termic, obligaţia lor de plată fiind preluată de Primăria sectorului 2 al Capitalei. Instituţia este singura din ţară care suportă financiar şi contribuţia asociaţiilor de proprietari. În total, autoritatea locală a cheltuit pentru realizarea acestui proiect, cuprins în cadrul programului naţional de reabilitare termică, peste 900.000 lei, adică 66% din investiţie. Restul de 34% a fost suportat de către MDLPL. Banii au asigurat izolarea termică a pereţilor interiori, exteriori şi a teraselor, precum şi înlocuirea tâmplăriei din lemn cu PVC şi geam termopan. Totodată, conductele de apă şi canalizare deteriorate au fost parţial înlocuite, iar conductele de încălzire şi apă rece au fost termoizolate.

Preţul pe apartament al reabilitării termice a fost de 7.555 lei (aproximativ 2.000 de euro) la un apartament de două camere şi 15.110 lei (aproximativ 4.000 de euro) la un apartament de patru camere. Blocul are zece etaje şi este construit pe două tronsoane, cu 80 de apartamente.

Economie de 36.000 MWh/an

Reprezentanţii MDLPL au calculat că reabilitarea termică a locuinţelor incluse în programul naţional va duce la economii de energie de aproximativ 25% faţă de situaţia actuală. Astfel, pentru intervalul 2008-2010, economia este de 36.000 MWh/an, adică 3.000 tone echivalent petrol. Doar imobilele construite în perioada 1950 – 1990, indiferent de sistemul de încălzire al acestora, pot beneficia de prevederile programului de reabilitare termică a unor blocuri

O treime din energie se pierde prin pereţi

Aproximativ 40-50% din energia consumată pentru încălzirea unei locuinţe neizolate termic se pierde prin pereţii exteriori, acoperiş şi planşeul de deasupra subsolului, arată studiile întocmite de specialişti. În cazul unui bloc P+10, s-a constatat că prin pereţii exteriori se pierde aproximativ 33% din energia termică totală consumată, prin acoperişul şi planşeul peste subsol - aproximativ 11%, iar restul prin ferestre şi uşi.

 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine