Publicat

5

iulie

2013

20:40

57539

vizualizări

RECENSĂMÂNT. Cum va arăta România peste 50 de ani. Câţi români, maghiari şi romi vor fi în următorii ani

RECENSĂMÂNT. Cum va arăta România peste 50 de ani. Câţi români, maghiari şi romi vor fi în următorii ani

În mai puţin de zece ani populaţia României a scăzut cu peste 1,5 milioane, iar trendul se va menţine şi în viitor. Până în anul 2060 populaţia  va ajunge în jur de 14 milioane de locuitori, presupunând că fertilitatea feminină se va menţine constantă, apreciază specialiştii contactaţi de gândul.

Ar fi cea mai drastică scădere într-un interval de o sută de ani, având în vedere că la recensământul din 1948, primul recensământ care a acoperit actualul teritoriu al României, populaţia stabilă a fost de 15,8 milioane locuitori.

Potrivit datelor statistice finale în urma recensământului din 2011, numărul de locuitori este de 20.121.641, cu 1,5 milioane mai puţin decât în 2002, şi cu 2,6 milioane mai puţin decât în 1992 când populaţia ajunsese la 22.810.035.

„Prognozele urmează acum a fi produse, plecând de la noua populaţie a României. Însă, o populaţie de 14 milioane în anul 2060 poate fi luată în considerare dacă fertilitatea feminină rămâne la nivelul din ultimii ani – 1,3 copii la o femeie – şi fără a lua în considerare migraţia externă, care nu se poate prevedea”, a declarat pentru gândul profesor emerit doctor Vasile Gheţău, profesor la Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucureşti şi directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.

Datele finale ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor - 2011 făcute publice joi de INS arată că populaţia stabilă a României, la 20 octombrie 2011, era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane faţă de situaţia existentă la recensământul anterior.

Populaţia de etnie romă va continua să crească consistent

Populaţia de etnie maghiară este în scădere, ca şi cea de etnie română, şi vor continua să scadă dacă nu intervine o redresare de amploare a fertilităţii, adică numărul mediu de copii pe care îi aduce pe lume o femeie.

În schimb, sociologii estimează că populaţia de etnie romă va continua să crească, având în vedere că în acestă comunitate fertilitatea este de 3 copii la o femeie.

„Populaţia de etnie romă va continua să crească consistent, fertilitatea fiind de circa 3 copii la o femeie, faţă de 1,2-1,3 la români. Cum va arăta această populaţie în statistici este o altă problemă, care ţine de calitatea declaraţiei etniei”, spune profesorul Gheţău.

INS a anunţat joi că cele mai numeroase minorităţi etnice din România sunt maghiarii şi romii, populaţia de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane, reprezentând 6,5% din populaţie, iar numărul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%). În recensãmântul din 2002 numărul de persoane care s-a declarat de etnie romă a fost de 535 de mii.

Prezentă la Gândul LIVE, Silvia Pisică, director general al INS, a explicat că, în colectarea datelor statistice în cadrul recensământului din 2011, primăriile au primit un sprijin important din partea ONG-urilor care se ocupă de problemele populaţiei de etnie romă. 

"(ONG n.n.) au discutat şi cu bulibaşa comunităţilor respective. Li s-a explicat de ce este bine să îşi declare corect etnia la recensământ", a spus Silvia Pisică. 

“Situaţia demografică devine dramatică”

Pe de altă parte, rezultatele finale ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor - 2011 demonstrează că situaţia demografică a României devine dramatică, declinul demografic se va accentua iar procesul de îmbătrânire demografică se va accelera, potrivit sociologilor consultaţi de gândul.

„Cele 2-2,5 milioane de români aflaţi în străinătate şi neincluşi acum în populaţia stabilă a ţării reprezintă o populaţie tânără, care este exclusă din populaţia în vârstă de muncă, din populaţia activă economic şi din populaţia de la care vor veni copiii ţării în viitor”, a declarat pentru gândul profesor emerit doctor Vasile Gheţău.

Estimare: În 2030 România ar putea avea 7 milioane de pensionari

Într-un studiu realizat în urmă cu câţiva ani se arată că România ar putea ajunge la 7 milioane de pensionari.

"Cele 6,3 milioane de pensionari în anul 2030 ar reprezenta 31% din populaţia ţării, iar raportul dintre aceşti pensionari şi populaţia în vârstă de muncă (20-64 ani) ar ajunge la 50 la 100 (comparativ cu 19% şi, respectiv, 30 la 100 în anul 2010)", se arată în studiul "Câţi pensionari ar putea avea România în 2030", realizat de Vasile Gheţău. 

"Evident, cifra de 6,3 milioane trebuie privită cu prudenţă, luând în considerare ipoteza adoptată asupra intensităţii intrărilor la pensie. Ar putea fi şi un avertisment. Iar dacă – într-un exerciţiu pur exploratoriu - la cele 6,3 milioane de pensionari în anul 2030 vom adăuga valori estimative pentru cele două tipuri de pensie neincluse în prognoză – beneficiarii de pensie de urmaş şi cei ai pensiilor speciale (MApN, MAI, SRI, culte, avocaţi), am putea vorbi de 7 milioane de pensionari în anul 2030", mai relevă studiul citat.

Estimarea numărului de pensionari de asigurări sociale şi pensionari agricultori în perioada 2010-2030

(clic pe imagine pentru a mări)

 

Sursa: Studiu prof univ Vasile Gheţău// Câţi pensionari ar putea avea România în anul 2030

El consideră că efectele cele mai importante ale natalităţii scăzute după anul 1990 urmează să fie vizibile asupra populaţiilor menţionate după anul 2020, când din generaţiile respective se vor compune şi populaţia în vârstă de muncă şi cea activă economic, şi cea de la vârstele fertile. „Neincluderea în populaţia ţării a celor 2-2,5 milioane de români aflaţi în străinătate va accentua impactul efectelor respective”, spune profesorul emerit.

Potrivit INS, în anul 2012, numărul mediu de pensionari a fost de 5,487 milioane persoane, în scădere cu 102.000 persoane faţă de anul precedent.

Metoda folosită de INS, "criticabilă"

Contactat de gândul în octombrie 2011, profesorul universitar susţinea că la recensământ vom avea parte de surprize.

„Surpriza care a urmat şi s-a incheiat acum, la publicarea rezultatelor finale, este <<recuperarea>> datelor personale pentru 1,2 milioane persoane neînregistrate în octombrie 2011 şi includerea acestora in populaţia stabilă a ţării, cele 20,1 milioane locuitori din rezultatele finale”, spune profesorul universitar Gheţău.

El crede că metoda folosită de INS este "criticabilă", că există discordanţe asupra datei de referinţă a datelor personale recuperate,  şi că s-ar putea să fie afectată calitatea unora dintre indicatori, dar abordarea INS pare a fi fost singura metoda de ”recenzare” a unei populaţii de 1,2 milioane neînregistrate in octombrie 2011, dar făcând parte din populaţia rezidentă a ţării.

Este nevoie de un registru al populaţiei

Vasile Gheţău atrage atenţia că recensământul ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernanţi asupra nevoii imperioase de refondare a întregului sistem de statistici asupra populaţiei în România.

„Viitorul recensământ nu se va mai putea efectua în formula de până acum, cu formulare şi recenzori. Este nevoie de o nouă abordare şi registrul de populaţie, ca şi registrele administrative, vor constitui soluţia. Aşa cum se procedează în cele mai multe dintre ţările europene", spune profesorul de sociologie, care susţine că INS ar trebui să construiască şi să gestioneze în scopuri statistice un registru al populaţiei.

ULTIMA ORĂ
Scandal imens la Washington după meciul lui Bute! "E de rahat!"Reacţia românului după declaraţiile făcute de adversar

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info