Loredana VOICULESCU
Loredana VOICULESCU
58045 vizualizări 4 iul 2013

Populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011, anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică. Din totalul populaţiei, 51,4% sunt femei.

Numărul este însă mai mare cu peste un milion de persoane faţă de datele preliminare făcute publice de INS în august anul trecut.

 

   Citeşte aici: Topul ţărilor preferate de emigranţii români

 

 

 

 

 

"S-au colectat suficient de multe date din teritoriu. S-au constatat o serie de înregistrări duble. Este o eroare ce nu a fost voită. Dublele înregistrări au fost eliminate după criterii foarte bine stabilite", a declarat joi preşedintele INS, Tudorel Andrei.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populatia stabilă, este de 727.500 de persoane, cifra reprezentând aproximativ 30 % din cea reală.

Cât priveşte religia, din cele 18,8 milioane de persoane care şi-au declarat religia la Recensământul din 2011, cei mai mulţi, mai exact 86,5%, au declarat că sunt ortodocşi, 4,6% romano-catolici, 3,2% reformaţi, 1,9% penticostali şi 0,2% "fără religie" sau atei.

Tot joi INS a anunţat şi că cele mai numeroase minorităţi etnice din România sunt maghiarii şi romii, populaţia de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane, reprezentând 6,5% din populaţie, iar numărul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%).

Datele finale ale recensământului mai arată că Bucureştiul avea, la 20 octombrie 2011, o populaţie mai mică de două milioane de locuitori, mai exact de 1.883.400 de persoane.

Judeţele cu cea mai numeroasă populaţie sunt Iaşi, Prahova, Cluj, Constanţa şi Timiş. La polul opus se află judeţele Covasna, Tulcea şi Sălaj, care au cea mai scăzută populaţie stabilă.

Din totalul populaţiei stabile, 44,2% au nivel scăzut de educaţie, alţi 41,4% au un nivel mediu, iar 14,4% au un nivel superior de pregătire. La 20 octombrie 2011 erau 245.400 persoane analfabete.

Câţi români sunt în România

Populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului, furnizate joi de INS.

Datele provizorii comunicate de INS în februarie 2012 arătau că populaţia stabilă (persoanele care au reşedinţă pe teritoriul României pe o perioadă de minim 12 luni, indiferent de cetăţenie) este de 19.042.936 de persoane, 910.264 de persoane sunt plecate pe perioadă îndelungată din ţară, iar 301.666 sunt prezente temporar în România.

Evoluţia numărului populaţiei la recensămintele din România:

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa INS

Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului, comunicate în august 2012, populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane. INS preciza atunci că nu a reuşit recenzarea a 2,8 la sută din populaţie, respectiv aproximativ un milion de persoane, fiind vorba de persoane nedeclarate sau la care recenzorul nu a putut ajunge.

Circa 16,3 milioane de persoane au vârsta de peste 18 ani

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,9% în totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.

Din populaţia stabilă, 16.269.839 de persoane au vârste de cel puţin 18 ani, au spus reprezentanţii INS, la întrebările jurnaliştilor, precizând că aceasta nu este populaţia cu drept de vot din România.

Pe de altă parte, aproximativ 24 de persoane de peste 65 de ani revin la o sută de persoane cu vârstă de muncă (15-64 de ani), potrivit rezultatelor definitive privind populaţia ale Recensământului din 2011, în timp ce în 2002 erau 21 de persoane vârstnice la o sută de persoane cu vârstă de muncă.

Peste 727.000 de persoane plecate pe perioadă lungă în străinătate

Populaţia stabilă a României include şi cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul României pe o perioadă de peste 12 luni. La populaţia stabilă se adaugă peste 1,211 milioane persoane - persoane plecate pe perioadă îndelungată din ţară şi persoane prezente temporar în România, rezultând astfel o populaţie înregistrată de peste 20,25 milioane persoane.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populatia stabilă, este de 727,5 mii, reiese din datele INS. "Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia", potrivit explicaţiilor reprezentanţilor INS.

Persoane temporar absente plecate în străinătate, după ţara de destinaţie, pe sexe şi grupe de vârstă

(clic pe imagine pentru a mări)

sursa INS

Maghiarii şi romii, cele mai numeroase minorităţi etnice

Maghiarii şi romii sunt cele mai numeroase minorităţi etnice din România, populaţia de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%), potrivit rezultatelor definitive privind populaţia ale Recensământului din 2011.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884.000 de persoane, din totalul populaţiei stabile a României la 20 octombrie 2011, de 20.121.641 de persoane, au anunţat joi reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.

La Recensământul din 2011 s-au declarat români 16.792.900 de persoane, reprezentând 88,9%.
Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 de persoane (3,3%).

Citeşte aici mai multe detalii despre câţi maghiari trăiesc în România

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă, de la 2,5% la 3,3% şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană, de la 0,28% la 0,20%.

Mai multe detalii despre câţi romi trăiesc în România

86,5% ortodocşi şi 0,2% atei

Din cei 18.861.900 de persoane care şi-au declarat religia la Recensământul din 2011, 86,5% au declarat că sunt ortodocşi, 4,6% romano-catolici, 3,2% reformaţi, 1,9% penticostali şi 0,2% "fără religie" sau atei, potrivit rezultatelor definitive privind populaţia anunţate joi de INS.

Populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, faţă de recensământul anterior, din 2002, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011.

Iaşi, Prahova şi Cluj - judeţele cu cei mai mulţi locuitori

În municipii şi oraşe trăiesc 10,85 milioane de persoane, reprezentând 54,0% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

 

 

Citeşte şi: HARTA judeţelor cu cei mai mulţi locuitori

 

 

 

 

 

 

Bucureştiul avea, la 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, o populaţie de 1.883.400 de persoane.

Primele şase judeţe, cu excepţia Bucureştiului, ca număr de populaţie stabilă sunt Iaşi - cu 772.300 de persoane, Prahova - 762.900 de persoane, Cluj - 691.100, Constanţa - 684.100, Timiş - 683.500 şi Dolj - 660.500.

Covasna, Tulcea şi Sălaj - judeţele cu cel mai mic număr de persoane

Covasna (210.200), Tulcea (213.100), Sălaj (224.400), Mehedinţi (265.400), Ialomiţa (274.100) şi Giurgiu (281.400) sunt judeţele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă.

 

 

Citeşte şi: HARTA  judeţelor cu cei mai puţini locuitori

 

 

 

 

 

14,4% dintre români au studii superioare, iar 245.000 de persoane sunt analfabete

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educatie - primar, gimnazial sau fără şcoala absolvită), 41,4% au un nivel mediu - posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri - şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245.400 persoane analfabete.

Citeşte aici mai multe detalii despre câţi români au studii superioare

Structura populaţiei stabile pe stări civile

Aproape jumătate din populaţia stabilă sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4.818,4 mii bărbaţi şi 4.868,8 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745,5 mii persoane.

Cele mai importante declaraţii din conferinţa de presă susţinută de preşedintele INS:

UPDATE 10:30 Obligativitatea declararii CNP ne-a ajutat să eliminăm dublele înregistrări. Dacă o persoană fost înregistrată de mai multe ori - cum s-a întâmplat în cadrul studenţilor din centrele universitare - CNP-ul ne-a ajutat să eliminam dublele înregistrări.

UPDATE 10:20 S-a decis să mergem pe utilizarea surselor administrative, astfel încât să avem o evaluare corectă a numărului populaţiei stabile.

UPDATE 10:10 Creşterea numărului populaţiei are o încărcătură emoţională, dar importantă este creşterea unor caracteristici demo-economici, în funcţie de care sunt calculaţi alţi indicatori foarte importanţi

S-au colectat suficient de multe date din teritoriu. S-au constatat o serie de înregistrări duble. Este o eroare ce nu a fost voită. Dublele înregistrări au fost eliminate după criterii foarte bine stabilite.

Au fost colectate peste 19 milioane formulare de tip P. A urmat etapa de validare şi verificare a datelor din teritoriu. O parte din formulare nu au fost reţinute în baza de date.

UPDATE 10:00 Populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, dar a urcat cu 1.077.874 de persoane faţă de datele preliminare din august anul trecut, potrivit rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011, anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică.

Conferinţa de presă a fost susţinută, începând cu ora 10.00, de preşedintele INS, Tudorel Andrei, care a afirma trecent că datele definitive nu prezintă diferenţe spectaculoase faţă de estimările iniţiale.

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 (RPL 2011) a costat 40 milioane de euro, fiind procesate 38 de milioane de formulare cu datele culese de pe teren.

RPL s-a desfăşurat în anul 2011, iar rezultatele preliminare au arătat o scădere importantă a populaţiei României, până la 19 milioane de locuitori.

Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.

Recensământul a fost puternic politizat încă de la faza de culegere a datelor, când opoziţia din 2011 a boicotat procesul, reclamând că datele solicitate de statisticieni ar urma să fie utilizate în scop electoral.

 

 

Citește și: