Riscul crizei de economisire
Desi are un fuleu impresionant, economia romaneasca risca sa-si piarda suflul. Pentru ca performantele sale nu se bazeaza atat pe propriile resurse, cat pe cele imprumutate. Investitiile, care constituie unul dintre cele mai importante motoare ale cresterii economice, se afla la un nivel comparabil cu cel din Ungaria sau Cehia. Altfel spus, avem conditia fizica necesara sa alergam umar la umar cu ceilalti participanti la cursa pentru integrarea europeana. Intrebarea este pentru cat timp. Caci, in vreme ce principalii nostri competitori isi finanteaza aproape integral investitiile din economisirea interna, Romania are nevoie sa atraga din exterior circa 9% din PIB pentru a putea mentine motorul investitiilor la turatia actuala. Doparea economiei romanesti cu capital strain reprezinta un mare risc. Deoarece, in conditiile adancirii discrepantei dintre nivelul investirii si cel al economisirii interne, se poate inversa oricand si destul de brusc actuala tendinta. Iar intr-o asemenea eventualitate va trebui sa ne punem la fel de repede pe economisire. Ceea ce presupune reducerea creditarii, a consumului, care este un alt important motor al cresterii economice. Alternativa ar fi restrangerea investitiilor, care ar avea aceleasi efecte negative asupra mentinerii Romaniei in cursa europeana. Decalajul in crestere dintre nivelul economisirii si cel al investirii este un fenomen in care rolul principal il are factorul extern. De vreo trei ani, de cand au descoperit Romania, investitorii straini trimit pe toate canalele bani pe care bancile sa-i pompeze in economie. Agresati de oferta de credite, romanii au inceput sa cheltuiasca astazi nu ceea ce au economisit ieri, ci ceea ce vor castiga maine, cand situatia economica s-ar putea sa nu fie chiar atat de roz cum pare in momentul de fata. BNR a fost pusa astfel intr-o situatie ingrata, deoarece asista la un joc pe care nu il poate controla. Banca centrala nu poate spune investitorilor straini sa nu vina, pentru ca receptionarea unui asemenea mesaj ar stopa afluxul de capital si ar declansa criza acumularii interne. Nici sa-i stimuleze sa vina nu este posibil, fara ca economia sa fie expusa la consecinte grave. Banca Nationala a luat in ultima vreme o serie de masuri menite sa incetineasca ritmul de crestere a creditarii. Rezultatele nu au fost insa cele scontate, dintr-un motiv lesne de inteles. Liberalizarea totala a contului de capital a slabit mult capacitatea politicii monetare de a influenta evolutia creditului. De aceea, banca centrala a renuntat la astfel de masuri si a lasat in responsabilitatea totala a bancilor comerciale si a institutiilor nebancare politica creditarii. Institutiile de creditare vor fi astfel mai interesate decat pana acum sa reduca decalajul dintre economisire si investire.Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine















- Tag-uri:
[+] Adauga un comentariu