Românii au acumulat restanţe la leasing de 150 milioane de euro. De ce sunt interesate firmele să-ţi ia maşina

Românii au acumulat restanţe la leasing de 150 milioane de euro

Suma pe care o mai pot achita cei care au restanţe la leasing sau un credit cu buletinul a ajuns la circa 400 de lei

Restanţele românilor la companiile de leasing erau estimate, la finele anului trecut, la aproape 150 milioane euro, cu circa 25% mai mult ca în 2008. Este vorba despre sumele pe care firmele de leasing le-au încredinţat companiilor specializate în recuperări de creanţe.

Valoarea restanţelor populaţiei către societăţile financiare nebancare (IFN) - de tip leasing şi companii de credite de consum - a crescut în 2009 cu 25% faţă de 2008. "Atât în 2009, dar şi în trimestrul întâi din 2010 putem observa o creştere a creanţelor provenite de la IFN cu 20-25% faţă de media din 2008", a declarat pentru Gândul Bogdan Roşu, director de marketing în cadrul EOS KSI, companie care se ocupă cu recuperarea creanţelor.

În general, firmele de leasing se feresc să ia înapoi maşinile de la clienţii care nu îşi mai pot plăti ratele, preferând să negocieze noi planuri de finanţare.

Reprezentanţii recuperatorilor spun însă că suma medie pe care un român care are o maşină în leasing sau un "credit cu buletinul" o mai poate achita lunar a ajuns la aproximativ 350-400 de lei.

Valoarea este cu peste o treime mai mică decât cea pe care o putea plăti o persoană în urmă cu un an. În aceste condiţii, recuperatorii încearcă să negocieze cu datornicii planuri de rate regulate, dar mai mici ca acum un an.

Anul trecut, societăţile de leasing au apelat la serviciile EOS, companie care deţine o treime din piaţă, pentru creanţe de peste 50 milioane euro.

Restanţe la "creditul cu buletinul"

Şi cei care au optat pentru "credite cu buletinul" întârzie tot mai mult cu plata ratelor, valoarea creanţelor încredinţate spre administrare către EOS de companiile specializate în credite de consum crescând anul trecut cu peste 35% faţă de anul 2008.

"Anul 2010 continuă cu o creştere a solicitărilor venite de la IFN pentru servicii de management al creanţelor, atât early, late şi legal collection, dar şi pentru rapoarte de credit - rapoarte de bonitate EOS. Volumul de rapoarte de credit comandate către EOS în primul trimestru din acest an a fost aproape triplu faţă de media trimestrială a anului 2009", a mai arătat Roşu. Rapoartele de credit sunt utilizate de instituţiile financiare pentru acordarea unui împrumut, pentru creşterea limitei de credit unui client existent sau pentru trimiterea în instanţă a unui rău-platnic.

La rândul lor, reprezentanţii companiilor specializate în credite de consum susţin că restanţierii la "creditele cu buletinul" pot beneficia de reeşalonări. "În cazul în care un client se confruntă cu dificultăţi în restituirea împrumutului, Provident poate accepta temporar sume mai mici decât rata propriu-zisă sau poate reeşalona împrumutul pe o perioadă mai lungă fără niciun cost suplimentar. Cea mai mare parte din clienţii Provident se află deja la cel puţin al doilea împrumut, iar plata ratelor la termen este o condiţie esenţială pentru a putea beneficia de credite în mod repetat", a declarat pentru Gândul Vlad Şandru, director de comunicare la Provident.

În schimb, dacă există clienţi care refuză să colaboreze pentru plata restanţelor, aceştia sunt transferaţi fără niciun cost suplimentar la un departament specializat în recuperarea datoriilor. "Date fiind valoarea mică a împrumuturilor pe care le oferim şi faptul că românii sunt în general responsabili în ceea ce priveşte plata ratelor, încercăm în mod repetat să găsim o soluţie amiabilă. Ca orice altă instituţie financiară, în ultimă instanţă, nu excludem posibilitatea aplicării legislaţiei în vigoare pentru recuperarea datoriilor", a conchis Şandru.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine