PENSIE Când vine vorba de pensii private

Românii economisesc de 662 de ori mai puţin decât elveţienii

Elveţienii, olandezii şi islandezii, cei mai fericiţi la bătrâneţe

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Pensiile facultative se numără printre beneficiile salariale cu deduceri fiscale n Foto: Ovidiu Micsik

Românii se află la coada clasamentului european privind sumele pe care le obţin din pensiile private. Analiştii apreciază că suntem fie prea săraci, fie neinformaţi, fie nu avem încredere în sistemul pensiilor private, comparativ cu situaţia din vestul Europei. Acest fapt se reflectă şi în ponderea în Produsul Intern Brut a activelor fondurilor de pensii private, adică a bogăţiei acestora, care la noi ajunge la 0,18% din PIB, în timp ce în ţările dezvoltate este de 63,4% din PIB, potrivit datelor OECD, organizaţie care reprezintă cele mai dezvoltate 30 de state ale lumii.

Conform acestora, românii pun deoparte pentru pensiile private de 662 de ori mai puţin decât elveţienii şi olandezii şi de 53 de ori mai puţin decât ungurii. Facem însă menţiunea că sistemele de pensii private au o lungă istorie în ţările dezvoltate. În România există două tipuri de pensii private. Unele obligatorii (aşa-numitul pilon II), sistem la care au aderat toţi salariaţii în vârstă de până în 35 de ani, şi unde se virează 2% din contribuţiile de pensii (CAS), şi unele facultative (pilonul III), create prin contribuţiile angajaţilor.

“Avantajele în general pentru pensiile private ar fi proprietatea asupra banilor, având în vedere că înainte de pilonul II banii de CAS ajungeau doar la bugetul de stat şi atât. În plus, un alt avantaj îl reprezintă administrarea privată, creându-se concurenţă între administratori pentru obţinerea de performanţe investiţionale. În plus, la pilonul III un alt avantaj este deductibilitatea fiscală (400 de euro cumulat pentru angajat şi angajator). Pe lângă bonurile de masă şi unele asigurări de sănătate, pensiile facultive sunt singurele beneficii salariale din România cu deduceri fiscale”, consideră reprezentanţii de la Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Un alt avantaj al sistemului de pensii private facultative este că suma adunată poate fi împărţită pe o perioadă anume, iar în caz de deces, banii rămaşi îi primesc urmaşii. Pe de altă parte, mulţi se întreabă dacă există riscul ca, în cazul în care compania unde lucrează intră în faliment, să se piardă cotizaţiile plătite şi implicit pensia privată. „ În acest caz (de faliment al companiei angajatoare n-red.) riscul este zero, pentru că în foarte puţinele cazuri din Vest unde asta s-a întâmplat  - Enron în anul 2001, de exemplu - sistemul este ocupaţional. În schimb, la noi, nu compania angajatoare, ci un administrator terţ gestionează banii. Activele sale sunt separate de activele fondului. Prin lege, fondul de pensii private nu poate da faliment”, au explicat oficialii APAPR.

Muncim şi după pensie?

„România trebuie să stimuleze economisirea în sistemul de pensii private. În acest moment, cea mai importantă măsură pe care statul trebuie să o ia este revenirea din 2010 la calendarul iniţial de contribuţii pentru pilonul II – pensiile private obligatorii – adică virarea unei contribuţii de 3%, nu de 2,5%, către conturile personale ale celor 4,4 milioane de participanţi activi din sistem”, a conchis Crinu Andănuţ, preşedintele APAPR.

INFO

Surprinzător
Un sfert dintre români cred că pensia oferită de stat este mai mult decât suficientă. Şapte din zece români care consideră că va trebui să muncim şi după pensie au vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, potrivit unui studiu Aviva România.