S&P a îmbunătăţit perspectiva ratingului României, de la "stabilă" la "pozitivă"

de Marius Oncu - Mediafax

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) a îmbunătăţit perspectiva ratingului României de la "stabilă" la "pozitivă" şi a confirmat calificativul la "BB+", reflectând creşterea semnificativă a exporturilor, consolidarea fiscală şi stabilitatea sectorului financiar, dar a atenţionat totodată cu privire la gradul redus de absorbţie a fondurilor UE, scăderea investiţiilor străine, din cauza incertitudinilor birocratice şi juridice, şi riscul ca Guvernul să nu-şi respecte angajamentele de reformă, înaintea alegerilor programate anul viitor.

Calificativul pentru credite pe termen lung, în valută şi monedă locală, a fost confirmat la "BB+", iar cel pentru împrumuturi pe perioadă scurtă la "B", se arată într-un comunicat al S&P. Ratingul pe termen lung are perspectivă pozitivă.

Perspectiva pozitivă încorporează posibilitatea unei îmbunătăţiri a ratingului României, dacă Guvernul respectă programul fiscal şi cel de reformă.

"Confimarea ratingului reflectă progresele constante ale României în privinţa ajustării economiei către cererea externă, consolidarea fiscală şi întărirea stabilităţii sectorului financiar", se arată în comunicatul S&P.

S&P este singura dintre cele trei mari agenţii de rating, incluzând Fitch şi Moody's, care evaluează România cu rating din categoria nerecomandată investitorilor (junk). Calificativul "BB+" se află cu o singură treaptă sub categoria recomandată investitorilor.

Moody's evaluează România cu rating "Baa3", cu perspectivă negativă, iar Fitch cu "BBB-", cu perspectivă stabilă. Ambele ratinguri sunt pe ultima treaptă a categoriei recomandate investitorilor.

Aceasta este prima îmbunătăţire a perspectivei ratingului României operată de S&P în ultimii cinci ani.

S&P se aşteaptă ca economia României să se întărească treptat în perioada 2013-2016, susţinută de reechilibrarea economiei în privinţa cererii externe.

"Pentru 2013-2016, estimăm că România va înregistra un deficit de cont curent mediu de circa 1,6%. Reorientarea către cererea externă în ultimii cinci ani a avut loc în principal datorită exporturilor mai ridicate şi a lăsat deficitul comercial la 3-4%, faţă de 14% în 2007. Ajustarea a făcut România o economie mai deschisă, cu exporturi care estimăm că vor depăşi 45% din PIB în 2016, faţă de 30% din PIB în 2009. Creşterea exporturilor reflectă îmbunătăţirea competitivităţii de cost a României faţă de majoritatea partenerilor comerciali. În acest context, considerăm că reforma de pe piaţa mncii din 2011 a crescut flexibilitatea economică şi a facilitat schimbarea către o creştere bazată pe export", notează analiştii S&P.

În acelaşi timp, însă, cererea internă rămâne redusă, limitată de reducerile de cheltuieli din sectorul public, evoluţia modestă a salariilor, precum şi activitatea slabă în privinţa investiţiilor, rezultată printre altele din dezintermedierea financiară a sectorului bancar.

În anii următori este anticipată îmbunătăţirea capacităţii Guvernului, redusă în prezent, de a utiliza fonduri europene structurale şi de coeziune, evoluţie care ar putea conduce la o intensificare a activităţii de investiţii, afirmă analiştii agenţiei de rating.

Principalul factor descurajator pentru investiţiile străine directe rezultă din incertitudinile birocratice şi juridice, notează S&P. În contextul declinului investiţiilor străine directe de la o medie de 7% din PIB înainte de criza din 2008-2009 la mai puţin de 2% pe an începând din 2010, progresele Guvernului în creşterea transparenţei şi predictibilităţii mediului de afaceri, precum şi reforma companiilor de stat şi a justiţiei sunt esenţiale pentru ritmul creşterii economice.

În mare parte, declinul investiţiilor străine directe este legat de recuperarea economică slabă la nivelul UE, se arată în comunicat.

Acordurile încheiate de România cu UE şi FMI au o contribuţie pozitivă, atât pentru a întări determinarea Guvernului în implementarea de reforme, cât şi pentru a asigura sprijin dacă rata de rostogolire a finanţărilor externe ale băncilor din România rămâne sub 100%, aşa cum s-a întâmplat din 2010, sau dacă se deteriorează condiţiile de finanţare externă a ţării.

În privinţa bugetului, S&P estimează că Guvernul va respecta ţinta revizuită pentru un deficit de 2,6% din PIB, în pofida evoluţiei sub aşteptări a unor categorii de venituri şi a majorării unor cheltuieli cu salariile. Atingerea unui deficit bugetar de 2,6% ar însemna o consolidare bugetară de aproape 6,5 puncte procentuale începând din 2009. Agenţia de evaluare financară se aşteaptă ca deficiul să scadă în continuare în 2014.

Strategia Guvernului de a reduce cheltuielile pentru investiţii la revizuirea bugetului pentru anul în curs, în contextul limitărilor fiscale şi ţintelor bugetare, ar putea înrăutăţi perspectivele de creştere ale României pe termen lung. Pe de altă parte, Guvernul şi-a sporit flexibilitatea bugetară pentru eventualitatea unei absorbţii mai rapide de fonduri UE.

"Înţelegem că arieratele autorităţiilor centrale au fost reduse semnificativ şi se află acum mai ales la autorităţile locale. Totuşi, estimăm arieratele companiilor de stat la circa 2,5% din PIB. O nouă acumulare de arierate de către autorităţile centrale ar putea reprezenta un risc pentru consolidarea fiscală, la fel cum ar fi şi noi creşteri discreţionare semnificative ale cheltuielilor actuale, precum cele cu salariile", notează S&P.

Datoria guvernamentală netă se va stabiliza la aproape 35% din PIB în perioada 2013-2016, după care va intra pe o pantă de reducere. În acelaşi interval, Guvernul ar trebui să utilizeze pentru plata dobânzilor circa 5-6% din veniturile anuale.

"Există un risc ca Guvernul să devieze de la planurile de reformă bugetară şi structurală înaintea alegerilor parlamentare europene şi a celor prezidenţiale anul următor. Totuşi, România beneficiază de atuuri care ar trebui să ajute la menţinerea încrederii investitorilor şi la păstrarea costurilor scăzute de împrumut. Acestea includ cursul de schimb flexibil, care ajută banca centrală să practice o politică monetară independentă, rezervele valutare mai mari decât datoria pe termen scurt, precum şi eventualul sprijin financiar al UE şi FMI", arată agenţia de evaluare financiară.

Perspectiva pozitivă indică estimările S&P că există cel puţin o posibilitate din trei pentru o îmbunătăţire a ratingului ţării în a doua jumătate a anului următor. Calificativul ar putea fi îmbunătăţit dacă programul planificat de consolidare bugetară, cel de reformă a finanţelor publice şi restructurarea companiilor de stat se desfăşoară în linie cu aşteptările agenţiei, în acelaşi timp cu păstrarea controlului asupra dezechilibrelor externe şi a stabilităţii sectorului financiar.

Perspectiva ar putea fi înrăutăţită din nou la stabilă dacă, în pofida aşteptărilor S&P şi posibil în contextul alegerilor din 2014, deficitul bugetar creşte semnificativ sau Guvernul dă înapoi în privinţa restructurării companiilor de stat. Ratingul s-ar putea afla, de asemenea, sub presiune, dacă dezechilibrele externe ale României reapar sau dacă scade stabilitatea din sectorul financiar.

 


 

 

 

1 Comentariu [+] Adauga un comentariu

#1 Sorin 22.11.2013 13:31

Asta in cazul in care ne mai imprumutam... din ce in ce mai mult la FMI!

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa