no author
Dan Straut
2788 vizualizări 3 nov 2017

Şedinţa de guvern programată vineri, în care ar fi urmat să se dezbată măsurile fiscale, a fost amânată pentru luni, din cauză că avizul Consiliului Legislativ nu a ajuns la Palatul Victoria , au declarat pentru MEDIFAX surse guvernamentale.

Membrii Guvernului ar fi urmat să se reunească în şedinţă, vineri, la ora 14, pentru a lua în discuţie setul de măsuri fiscale anunţate de către ministrul Ionuţ Mişa, în contextul în care patronatele şi preşedintele Iohannis şi-au anunţat dezacordul faţă de aceste măsuri.

În cursul dimineţii, şeful PSD, Liviu Dragnea, a declarat că n-a văzut ca pe o critică ieşirea şefului statului. 

„A fost conferinţă de presă eram la o emisiune TV, am citit ulterior. N-am văzut-o ca pe o critică, am văzut-o ca pe o încercare de a prezenta o analiză, ulterior spunând că de fapt nu există o analiză proprie. Nu există niciun motiv, din punctul meu de vedere, pentru ca măsurile fiscale respective să nu se adopte. Aduc numai bine. Noi am tot vorbit cu mediul de afaceri, şi cu companii foarte mari, şi cu cele mai mici, nu sunt bulversate din acest motiv", a comentat Liviu Dragnea afirmaţiile lui Iohannis.

Mai mult, şeful PSD a spus că el nu a înţeles ieşirea preşedintelui ca pe o critică, ci dimpotrivă, a înţeles că Iohannis susţine măsurile, pentru că nu a vorbit despre scăderi de salarii ci despre o creştere. Asta în condiţiile în care şeful statului a transmis că, după calculele realizate la Cotroceni, angajaţii vor primi în plus, în mână, doar trei lei. 

„Eu n-am văzut-o ca pe o critică, domnul preşedinte susţine măsurile noastre. Până acum ceva timp se spunea că salariaţii vor pierde la salarii, acum se spune că vor creşte. Da, va creşte netul, vor creşte salariile, angajatul nu va primi mai puţin bani, va fi o simplifcare serioasă la mediul de afaceri. (...) Eu n-am limbajul colorat al preşedintelui şi nu pot să comentez asta. (...) Este foarte interesant că noi mărim salariile, mărim şi pensiile şi apar nemulţumiri. Am vorbit cu beneficiari, cu oamenii şi ei abia aşteaptă să se întâmple asta", a adăugat Dragnea.

Mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%, splitarea plăţii TVA, ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro sau instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei sunt principalele măsuri fiscal-bugetare lansate recent de Guvern în dezbaterea publică. Pe de-o parte, Guvernul le prezintă ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.

În timp ce Guvernul întrevede, prin aceste măsuri, o reaşezare pe baze mai solide a economiei şi o mai eficientă administrare fiscal-bugetară, „tabăra” adversă anticipează o destabilizare totală, pripită şi mai ales inutilă a eşafodajului economic, fiscal şi bugetar.

MEDIAFAX prezintă, în sinteză, măsurile fiscal-bugetare lansate în dezbatere de Guvern – în principal, prin ministerele Finanţelor şi Muncii – şi contraargumentele menţionate, în reacţiile lor, de reprezentanţii mediului de afaceri.

Trecerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat

În prezent, angajatorul şi salariatul plătesc în solidar contribuţiile sociale în contul angajatului, în sensul că şi din fondul de salarii (partea angajatorului), dar şi din suma cuvenită angajatului (partea salariatului) se iau anumite procentaje, până la un total de 39,25% din total, pentru CAS. Propunerea Guvernului este ca întreaga sarcină a acestor contribuţii să-i revină numai angajatului, cu precizarea că îndeplinirea formalităţilor de plată va rămâne la angajator şi că această cotă totală de 39,25% va scădea la 37,25% (de notat că scăderea propusă într-o formulă anterioară era la 35,25%).

Guvernul consideră că această măsură este neutră din punctul de vedere al angajatorului, întrucât la nivel de firmă nu se întâmplă altceva decât o mutare a formalităţilor de plată de la angajat la angajator. Creşte salariul brut (din care se iau aceste contribuţii) la nivelul angajatului şi, simultan, scade salariul brut la nivelul angajatorului, astfel că salariul net rămâne neschimbat. Lucru care – în opinia promotorilor acestei măsuri – dă posibilitatea angajatorului de a majora corespunzător salariile angajaţilor, astfel încât şi netul să crească, fidelizându-i pe salariaţi.

Dar calculele economiştilor arată altceva: prin această mutare va scădea, de fapt, şi salariul net. Într-adevăr, luată separat această măsură ar putea duce la scăderea salariului net, primit „în mână” de angajat, însă ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a insistat asupra faptului că mutarea CAS este dublată de alte două măsuri compensatorii: impozitul pe venituri (inclusiv pe salarii) va scădea de la 16% la 10%, iar contribuţiile la fondul de creanţe salariale (deja celebrul fond „de solidaritate”) nu îi vor mai reveni şi salariatului, ci exclusiv angajatorului. De aici au pornit, de altfel şi controversele pe tema mutării CAS de la angajator la salariat.

TVA split

În prezent, la momentul plăţii aferente unei tranzacţii, taxa pe valoarea adăugată (TVA) este trecută ca o componentă inclusă în valoarea facturii, însă de la 1 ianuarie pentru fiecare tranzacţie ar urma să se plătească TVA într-un cont separat de cel în care vor intra banii fără această taxă. Consultanţii fiscali au reacţionat vehement faţă de această măsură, arătând că la nivelul unor companii cu numere mari (sute, mii, zeci de mii) de parteneri facturaţi operaţiunile se vor complica insuportabil de mult. Astfel că în Parlament, unde se poartă acum dezbaterea pe marginea acestei teme, s-a stabilit ca splitarea TVA să se aplice obligatoriu doar companiilor aflate în relaţii comerciale cu statul, companiilor rău-platnice şi celor aflate în insolvenţă, celelalte urmând a o aplica opţional.

Plafonul de un milion de euro pentru microîntreprinderi

Firmele foarte mici - microîntreprinderile, adică acelea care au cifre de afaceri de până la 500.000 de euro - pot alege să plătească un impozit de 16% pe profit sau un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Guvernul propune introducerea obligaţiei ca impozitul să fie aplicat numai pe cifra de afaceri, de 1%, la toate firmele cu un rulaj de până la un milion de euro (faţă de 500.000 de euro). Această schimbare îi va aduce la plată şi pe întreprinzătorii cu vânzări mai mari, dar din care nu rezultă neapărat şi profituri suficiente, adică va obliga un număr mare de microîntreprinderi să plătească mai mult decât câştigă, lucru care le va arunca în faliment, atenţionează specialiştii.

Instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii

Potrivit reglementărilor europene, un stat membru al UE ar trebui să alimenteze, de la bugetul public, un fond dedicat plăţii CAS şi a salariilor pentru a acoperi eventualele cheltuieli în cazul intrării în insolvenţă a unor firme; sau, dacă de la bugetul public nu se poate alimenta – din lipsă de surse – acest fond, atunci respectivul stat poate să solicite angajatorilor contribuirea cu o anumită cotă (nespecificată) din fondul de salarii la finanţarea respectivului fond „de acoperire a creanţelor salariale”.

Încă de la apariţia acestor reglementări (în anul 2007), statul român a ales varianta să ceară angajatorilor – şi nu să alimenteze fondul de la bugetul public – contribuţii de 0,16%, apoi de 0,25% din fondul de salarii. Între timp (din 2007 până în prezent), contribuţiei respective i s-au mai adăugat o serie de componente, cum ar fi cele care ar acoperi riscuri de accidente de muncă, iar acum, pentru 2018, este prevăzută o cotă de 2,25%. Dar sumele astfel plătite nu vor ajunge să alimenteze doar acele fonduri de risc, ci o mare parte (s-a amintit chiar de 90%) din ele ar urma să alimenteze, de fapt, bugetul public. Altfel spus, în loc ca bugetul să acopere riscurile/creanţele salariale, angajatorii vor acoperi şi aceste riscuri, şi, în plus, vor contribui – dovedindu-şi „solidaritatea” cerută de Guvern – inclusiv la bugetul public. Măsura aceasta i-a scandalizat pe oamenii de afaceri, pentru că ei se văd forţaţi să „solidarizeze” plătind bani într-un buget pe care nimeni nu ştie cum îl vor folosi guvernanţii, pe lângă alimentarea unui fond care, de fapt, trebuia finnţat de la buget.

Creşterea salariului minim pe economie

Angajatorii au transmis recent că ar fi înţeles mesajul Guvernului potrivit căruia economia nu mai poate creşte cu salarii mici, dar solicită să fie lăsaţi să mărească lefurile angajaţilor „în logica economică”, nu printr-o măsură administrativă.
În chestiunea majorării salariilor, reprezentanţii mediului de afaceri par a fi împărţiţi în două tabere. Pe de-o parte, patronatele participante la recenta întrunire a Consiliului Naţional Tripartit ar fi agreat această măsură – potrivit Guvernului – ca pe „o oportunitate” de a-şi fideliza salariaţii, dar de cealaltă parte reprezentanţii asociaţiilor de business care nu participă la dialogul social instituţionalizat resping obligativitatea de a mări salariile, impusă pe cale strict administrativă.

Per ansamblu, măsurile fiscal-bugetare propuse de Guvern sunt considerate pripite de către liderii mediului de afaceri, câtă vreme economia creşte şi nu sunt semnale că ar urma o criză în viitorul apropiat, astfel că s-a solicitat o perioadă de respiro (3-6 luni) pentru analizarea mai profundă şi adoptarea acestora într-o formă agreată de toate părţile implicate.

În ceea ce-i priveşte pe politicieni, opozanţii acestor schimbări atenţionează că economia ar putea fi aruncată în haos, iar preşedintele ţării, Klaus Iohannis a atacat direct măsurile fiscale anunţate de coaliţia de guvernare, spunând că aceasta se comportă ca omul care câştigă tot mai mult, dar se şi împrumută tot mai mult de la bănci.

Iohannis, avertisment  dur pentru Guvern: Terminaţi cu această „mega-ţopăială fiscal-bugetară"!

După ce a făcut un calcul aplicând regulile fiscale anunţate de Guvern şi i-a dat ca rezultat un plus de fix 3 lei la salariul mediu al unui român, preşedintele Klaus Iohannis ajuns la concluzia că mult „clamata revoluţie fiscală” promisă de putere va crea doar bulversare, fiind o „mega-ţopăială fiscală” care nu foloseşte nimănui. Şeful statului a precizat joi, într-o declaraţie de presă, că a avut discuţii pe această temă cu premierul Tudose, dar „fiecare a rămas pe părerea lui”.

Trecând în revistă măsurile fiscale anunţate de executivul susţinut de PSD şi ALDE, precum şi rezultatele economice din ultima perioadă, Klaus Iohannis a afirmat că „am luat-o pe arătură” în privinţa comportamentului fiscal, iar clamata revoluţie fiscală promisă de actuala putere nu creează decât bulversare şi nu aduce nimic românilor.

Vorbind despre transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, şeful statului a precizat a făcut un calcul pornind de la salariu mediu brut care în prezent este de 3.329 de lei brut, respectiv 2.235 de lei net, aplicând normele anunţate de Guvern, iar rezultatul a fost că un român cu acest venit nu va câştiga în plus decât 3 lei. 

„E caraghios. De ce e nevoie de această mega-ţopăială fiscală.? (...)  Solicit coaliţiei aflate la guvernare, PSD şi ALDE, să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine şi, în definitiv, nu ajută pe nimeni, Iar, în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudenţă la nivelul deciziei politice şi guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc şi nimeni nu îţi doreşte o politică de azi pe mâine. România are nevoie de o politică care rezolvă problemele nu astăzi şi poimâine apar mai grave, ci are nevoie de o politică care rezolvă problemele românilor pentru un viitor previzibil, deci o politică sustenabilă, cum se spune în limbajul de specialitate. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenţii politici să aibă grijă şi să judece clar, la rece, ca să nu bage România şi pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist.”, a spus Iohannis.

Şeful statului a amintit că atunci când a învestit Guvernul, a avut „o solicitare simplă: să termine cu această ţopăială fiscală”, însă acest lucru nu s-a întâmplat. El  a amintit că nivelul investiţiilor este foarte redus, colectarea a ajuns la un minim istoric, veniturile fiscale scăzând deşi economia creşte.

„Avem un adevărat paradox: o creştere record a PIB şi o creştere record a datoriei.  (...)  În privinţa cadrului fiscal bugetar, există multiple preocupări, avertismente, discuţii şi acţiuni foarte concrete ale sindicatelor. Comisia Europeană a declaşat procedura de deviaţie semnificativă în privinţa deficitului bugetar. În privinţa comportamentului fiscal am luat-o pe arătură”, a comentat el.

Citește și: