Publicat

30

august

2014

11:51

12247

vizualizări

Student cu orice preţ, facultatea puţin contează. Ce şanse au pe piaţa muncii studenţii la cele mai populare facultăţi din România

Mulţi dintre tinerii absolvenţii cu diplomă de bacalaureat nu iau în seamă semnalele trimise de piaţa muncii atunci când îşi aleg facultatea unde îşi vor petrece următorii ani, înainte să obţină un loc de muncă stabil şi să pună bazele unei cariere, spun specialiştii în resurse umane citaţi de Gândul. Unii dintre ei îşi doresc să fie studenţi cu orice preţ aşa că depun dosare şi dau examene de admitere la mai multe facultăţi, de multe ori fără legătură ca profil, doar pentru a se asigura că vor prinde un loc, alţii, din comoditate, intră pe porţile unităţilor de învăţământ doar cu dosarul sub braţ, fără a se gândi la viitorul lor loc de muncă. "Tinerii încearcă să scape uşor şi merg pe ideea că se descurcă ei pe urmă", explică pentru Gândul Oana Datki, expert în HR. Însă, de cele mai multe ori, lucrurile nu sunt chiar atât de simple

Student cu orice preţ, facultatea puţin contează. Ce şanse au pe piaţa muncii studenţii la cele mai populare facultăţi din România

Mulţi dintre tinerii absolvenţii cu diplomă de bacalaureat nu iau în seamă semnalele trimise de piaţa muncii atunci când îşi aleg facultatea unde îşi vor petrece următorii ani, înainte să obţină un loc de muncă stabil şi să pună bazele unei cariere, spun specialiştii în resurse umane citaţi de Gândul. Unii dintre ei îşi doresc să fie studenţi cu orice preţ aşa că depun dosare şi dau examene de admitere la mai multe facultăţi, de multe ori fără legătură ca profil, doar pentru a se asigura că vor prinde un loc, alţii, din comoditate, intră pe porţile unităţilor de învăţământ doar cu dosarul sub braţ, fără a se gândi la viitorul lor loc de muncă. "Tinerii încearcă să scape uşor şi merg pe ideea că se descurcă ei pe urmă", explică pentru Gândul Oana Datki, expert în HR. Însă, de cele mai multe ori, lucrurile nu sunt chiar atât de simple

Atunci când îşi aleg facultatea, unii tineri caută o instituţie de învăţământ superior unde să fie admişi pe bază de dosar sau unde au de susţinut un examen de admitere cât mai puţin complicat, în timp ce alţii se lasă influenţaţi de discuţiile purtate cu prietenii, care le-au spus că într-un anumit domeniu "se câştigă bine", sau dorinţa părinţilor. Rareori, spun specialiştii în resurse umane, aceştia se gândesc dacă, după anii de studiu, vor avea sau nu cunoştinţele necesare pentru a pune bazele unei cariere de succes.

În sesiunea de admitere din vară, zeci de candidaţi s-au bătut pe locurile disponibile la unele dintre facultăţile bucureştene. Secţia de Limbi Moderne Aplicate, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Stăine, a fost campioană la acest capitol cu 85 de candidaţi pe loc. Din top nu a lipsit Facultatea de Geografie unde chiar şi 11 candidaţi au concurat pentru un loc la specializările Planificare Teritorială şi Hidrologie şi Meteorologie. La Geografia Turismului au fost 10,72 candidaţi pe loc, iar la Cartografie şi Geografie câte 9 persoane pe loc.

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a continuat şi ea să atragă în număr mare tinerii care au venit la examen dorindu-şi să devină Mircea Badea sau Andreea Esca.

Cu 7,47, respectiv cu 6,56 candidaţi pe loc, Cibernetica din cadrul ASE - cu cele două specializări Informatică Economică şi Cibernetică Economică- şi-a adjudecat şi ea un loc fruntaş în clasamentul facultăţilor unde cei mai mulţi tineri şi-au dorit să fie admişi.

Spre comparaţie, la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, de la ASE, unde s-au înscris 3,84 candidaţi pe loc, iar la Automatică s-au luptat pentru un loc 2,2 candidaţi.

Studenţi cu orice preţ, facultatea contează mai puţin

Mulţi dintre tinerii absolvenţii cu diplomă de bacalaureat nu iau în seamă semnalele trimise de piaţa muncii atunci când îşi aleg facultatea unde îşi vor petrece următorii ani, înainte să obţină un loc de muncă stabil şi să pună bazele unei cariere de care să fie mândri.

"Tinerii din ziua de azi nu urmează neapărat un trend în piaţă dat de anumite statistici, ci îşi orientează mai degrabă alegerile în baza unor criterii subiective - familia îi poate orienta declarat sau nu către un anumit domeniu, dar prietenii sau colegii pot fi un punct de reper. Deseori auzim din partea tinerilor explicaţii de genul <am auzit de la un prieten că se câştigă bine în acest domeniu, de aceea am ales şi eu să fac acelaşi lucru>", a declarat pentru gândul Corina Diaconu, managing director ABC Human Capital.

"Orientarea şcolară este aproape inexistentă, iar liceenii optează singuri sau ajutaţi de părinţi, în funcţie de informaţiile pe care şi le identifică prin mijloace proprii. Nu ştiu în ce măsură aceste alegeri sunt bazate pe informaţii concrete din piaţa muncii", a declarat pentru gândul şi Raluca Pârvu, business manager al BPI Group.

Dacă unii dintre ei îşi doresc să fie studenţi cu orice preţ aşa că depun dosare şi dau examene de admitere la mai multe facultăţi, de multe ori fără legătură ca subiect de studiu, doar pentru a se asigura că vor prinde un loc, alţii, din comoditate, intră pe porţile unităţilor de învăţământ doar cu dosarul sub braţ, fără a se gândi la viitorul lor loc de muncă.

"Tinerii încearcă să scape uşor şi merg pe ideea că se descurcă ei pe urmă", explică pentru gândul Oana Datki, country manager al Consulteam România, alegerile din acest an al tinerilor care s-au bătut pentru un loc în unităţile de învăţămând superior unde admiterea se face uşor, fără examen.

"Pentru cele mai multe facultăţi, a trecut vremea admiterilor cu trei probe scrise. Acum înscrierile se fac pe bază de dosar în principal, numărul de absolvenţi de bacalaureat este cu mult mai mic, iar facultăţile operează un filtru sumar la intrare. Rămân facultăţile cu profil ingineresc, ca Politehnica bucureşteană, unde se dau încă două probe de profil. Dar chiar şi acolo, locurile nu se ocupă şi se organizează o nouă sesiune de toamnă", spune business managerul al BPI Group.

Ce şanse au pe piaţa muncii noii studenţi

Tinerii care au optat pentru facultăţi cu profil de limbi străine sunt unii dintre cei care au făcut alegeri bune pentru o viitoare carieră. Tot mai multe companii caută persoane care să cunoască limbile străine vorbite de clienţi. Engleza nu mai este o calitate pentru un candidat, ci mai degrabă o necesitate. În sectorul de call center, spre exemplu, se caută în special persoane care ştiu farsi şi rusă, iar salariile oferite acestora sunt pe măsură.

Un angajat care se angajeză în domeniu şi cunoaşte farsi primeşte la final de lună un salariu net de până la 4.000 de lei, în timp ce un salariat care ştie limba rusă, cea mai căutată pe piaţa de call center din Bucureşti, obţine câştiguri nete lunare de 1.900 - 2.800 de lei.

Franceza, polona şi spaniola se află şi ele printre cele mai căutate limbi străine în rândul angajatorilor din România şi asigură celor care le cunosc salarii nete cuprinse între 1.700 de lei şi 2.800 de lei. Găseşti AICI topul celor mai bine plătite limbi străine în call center-urile din România.

Cei care optează pentru astfel de studii superioare au şi posibilitatea de a lucra ulterior ca traducători.

Dacă nu vor obţine un job în ţară, cu siguranţă mulţi vor decide să părăsească România. "Raportându-ne strict la concurenţa de la facultatea de limbi străine, aceasta ne indică foarte clar faptul că mulţi tineri visează la o carieră în alte ţări decât a noastră şi sunt conştienţi că paşaportul lor este reprezentat de cunoaşterea a una-două limbi străine", explică manageing directorul ABC Human Capital.

Există însă şi tineri care după terminarea studiilor liceale la profilul uman nu au foarte multe opţiuni atunci când vor să se înscrie la facultate, aşa că aleg jurnalismul sau limbile străine pentru că ele le pot oferi o deschidere mai mare, este de părere Oana Datki, country manager Consulteam România.

Şanse mari pe piaţa muncii au şi tinerii care au optat pentru facultăţile cu profil ingineresc, care le oferă posibilitatea de a avea ulterior o carieră în IT sau telecom. "Vorbitorii de limbi străine şi cei din domeniul IT azi sunt pe val. Au chiar posibilitatea să lucreze încă din timpul facultăţii. Peste 3 - 4 ani, când vor absolvi, situaţia poate fi similară. Aş încuraja tinerii să aleagă facultăţile de inginerie şi cele informatice, pentru că aici putem vorbi despre posibilităţi durabile de angajare în următorii 5 -10 ani", spune Raluca Pârvu.

Tinerii IT-şti pot câştiga pe poziţii de entry-level salarii de 500 - 550 de euro. Citeşte AICI mai multe despre salariile tinerilor absolvenţi de facultăţi din domeniul IT.

Cât despre zecile de tineri interesaţi de locurile Facultăţii de Geografie specialiştii în Resurse Umane spun că, cel mai probabil, au ales secţiile sale pentru că admiterea ar fi for uşoară sau cu visul de a lucra ulterior în domeniul turismului.

Economiştii şi programatorii, cei mai căutaţi pe piaţa muncii

Experţii în economie generală sunt unii dintre cei mai căutaţi candidaţi pe piaţa muncii în această lună, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

În total, 90 dintre cele 1.169 locuri de muncă disponibile la nivel naţional prin ANOFM pentru persoanele cu studii superioare sunt de consilieri, experţi, inspectori, referenţi şi economişti în domeniul economiei generale. Pe locul al doilea în clasamentul celor mai solicitaţi candidaţi se numără programatorii, cu 75 de posturi care aşteptă să fie ocupate.

Firmele româneşti caută, totodată, ingineri specializaţi în diverse domenii, de la ingineri în construcţii civile şi industriale, la ingineri de nave şi ingineri în domeniul IT.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
În ce direcţie circulă autobuzul? 80% dintre copii ştiu răspunsul! Testul de logică care îi frustrează pe adulţi. Care e varianta corectă

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info