Studiu: Restanţele românilor la bănci vor creşte puternic

de Loredana VOICULESCU Postat la: 24.05.2010 20:57 Ultima actualizare: 25.05.2010 10:42

Analiştii băncii germane spun că vor fi mai multe împrumuturi neperformante în România şi Bulgaria /// Foto: Reuters/Johannes Eisele

În martie, restanţele mai mari de 30 de zile la creditele luate de persoanele fizice erau de 3,62 miliarde de lei, potrivit BNR

Românii vor continua să aibă tot mai multe restanţe la creditele de la bănci, reiese dintr-un studiu realizat de Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană. În România şi Bulgaria nivelul împrumuturilor neperformante vor continua să urce puternic, având în vedere că cele două state au rămas în urma ţărilor din regiune în privinţa recuperării din recesiunea economică, mai arată analiza Deutsche Bank. Mai mult, specialiştii grupului financiar consideră că în Europa Centrală şi de Est creditarea nu va fi reluată prea curând.

Pe ansamblul Europei Centrale şi de Est, portofoliile de credite neperfomante s-au apropiat de valorile maxime anticipate, urmând să înregistreze o creştere uşoară în perioada următoare, din cauza situaţiei economice dificile şi a avansului şomajului, se arată în raport. România are un grad redus de expunere, în situaţia în care criza din Grecia s-ar extinde. La acest capitol mai prost stau Bulgaria, Macedonia şi Serbia. România se încadrează, alături de Albania, în categoria a doua de risc (de 5-15% din PIB) în privinţa sectorului bancar.

Cea mai dificilă situaţie o au Bulgaria, Macedonia şi Serbia, toate cu risc ridicat (15-25%), în timp ce majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est se regăsesc în ultima grupă (mai puţin de 5%). În luna martie, restanţele mai mari de peste 30 de zile înregistrate la creditele contractate de persoanele fizice totalizau 3,62 miliarde de lei, arată datele Băncii Naţionale a României. Din această sumă, 2,69 miliarde de lei, adică 74% din totalul restanţelor, au reprezentat întârzierile mai mari de 90 de zile.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

2 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 lica 25.05.2010 00:39

Vă aduc la cunoştinţă un mail pe care l-am primit recent şi care sigur o să vă tulbure. Citiţi cu atenţie.

În vreme ce românii sunt hipnotizaÅ£i de campania electorală, se trag sforile de către grupurile financiare care se pregătesc să cumpere activele majore ale ţării, în regim de solduri. O să vă invit să urmăriÅ£i o discuÅ£ie purtată de mine cu un bancher, pe tema scenariului pentru 2010, ÅŸi o să vă las să trageÅ£i concluziile.

Nu contează banca unde lucrează acest om, ci pur şi simplu, strategia amplă, pusă la cale peste capetele noastre, care par să nu se mai dezlipească de manipulările şi circul campaniei electorale.

Un fost ÅŸef de la CIA spunea: “Dacă ÅŸtii cum ÅŸi cu ce să manipulezi atenÅ£ia cetăţeanului, ÅŸi pui în stanga lui un spectacol de circ, nu o să observe portavionul din dreapta lui”.

UI: Cum priveÅŸte banca ÅŸi grupul financiar din care faceÅ£i parte, ce se întâmplă în România, în plan economic ÅŸi politic?

Bancher: Suntem încordaÅ£i însă extrem de motivaÅ£i, întrucât aÅŸteptăm producerea momentului la care lucram de circa 10 luni de zile. Banca noastră ÅŸi-a redus extrem de mult expunerea în România, a închis robinetul creditării, ÅŸi am trimis către headquarter-ul grupului cât de multă monedă euro am putut. Repet, aÅŸteptăm acum producerea rezultatului muncii noastre, în cadrul unui plan la care participă extrem de multe grupuri financiare ÅŸi bancare externe.

UI: Adică concret în ce constă acest rezultat pe care îl aÅŸteptaÅ£i? SperaÅ£i în revenirea economică a ţării? VeÅ£i relua creditarea?

Bancher: Naivitatea este o slăbiciune de caracter a românilor. Mă întrebi dacă sperăm în revenirea economică a ţării? Păi noi speculăm ÅŸi vom câÅŸtiga enorm de mulÅ£i bani, tocmai în momentul în care economia naÅ£ională românească va atinge punctul cel mai de jos al graficului. Himerele legate de creÅŸterile economice din 2010 sunt lansate concertat de analiÅŸti, pentru că aceasta este parte a strategiei noastre, pentru a ne maximiza profitul pe care îl vom face, când balonul speculativ imobiliar ÅŸi al cursului valutar ne va indica faptul că suntem pe trendul câÅŸtigului maxim. Mă întrebi dacă vom relua creditarea? Creditarea în România s-a făcut cu cap. Este adevărat că ÅŸi guvernarea din 2007-2008 ne-a ajutat enorm, atunci când ne-am consolidat ÅŸi ne-am asigurat prin intermediul creditului de consum, dependenÅ£a totală a populaÅ£iei active, a forÅ£ei de muncă româneÅŸti.
UI: În se sens v-aÅ£i asigurat dependenÅ£a lor totală?
Bancher: Simplu. PopulaÅ£ia României (românul în general) are un singur bun de preÅ£ care ne interesează pe noi bancherii: activele imobiliare. Mai există ÅŸi forÅ£a de muncă a individului, însă aceasta, după ce l-ai prins în mreje, este utilă de speculat, pentru că acel individ va munci perpetuu pentru noi. Trebuia să ajungem cumva la aceste active imobiliare ale românilor. Normele BNR ÅŸi legile nu ne permiteau să putem acorda în masă credite ipotecare, plus că aceste credite ipotecare nu erau 100% avantajoase pentru noi. AÅŸa că am profitat de lentoarea în decizie a BNR ÅŸi am investit masiv în publicitate pe segmentul creditului de consum. Åžtiam încă de la bun început faptul că, cei cărora le acordam credite de consum, nu vor avea resurse să le restituie, astfel încât, coroborat cu faptul că ÅŸtiam încă din 2008 ca această criză financiară va lovi ÅŸi România, am calculat totul extrem de bine. Nu trebuie să fii geniu bancar ca să îÅ£i dai seama că într-o Å£ară precum a voastră, pur ÅŸi simplu efectele crizei urmau să fie devastatoare, pentru că:

[1] nu mai produceaţi nimic;

[2] pieţele emergente sunt dominate de multinaţionale, legate de grupurile financiare şi bancare pe care noi le reprezentăm;

[3] urma să aveÅ£i în 2009 un an electoral în care, pe fondul disputelor politice, era de anticipat că vă veÅ£i săpa singuri groapa.

La acest din urmă punct recunosc că a trebuit să ne implicăm, pentru că, dacă în 2008 actualul preÅŸedinte avea o cotă de popularitate de vreo 60%, noi trebuia să încingem campania, pentru a împinge politicienii să ia măsurile pe care noi le aÅŸteptam.
UI: Ce măsuri aşteptaţi să ia politicienii? Spuneţi că aţi manipulat partidele ca să vă atingeţi scopul economic?
Bancher: Hai să ne gândim puÅ£in. Noi nu a trebuit decât să încingem spiritele ÅŸi să creăm un cadru în care oponentul în alegeri al actualului preÅŸedinte, să recupereze handicapul de imagine, astfel încât să creăm românilor ÅŸi politicienilor impresia unei lupte strânse. Iar de aici până la luptele politice din Parlament care au întunecat minÅ£ile tuturor partidelor, a fost doar un pas, însă decisiv a fost momentul în care Å£ara voastră a rămas fără Guvern. Atunci, ÅŸi acum în acest moment, orice guvern se va forma, este legat ombilical ÅŸi total la mâna noastră, întrucât are nevoie de banii noÅŸtri pentru a plăti salariile, pensiile, etc. Voi v-aÅ£i ales cu spectacolul din presă, noi ne alegem cu banii ÅŸi câÅŸtigurile. Practic România este a noastră, iar dependenÅ£a voastră de noi va deveni totală. Actualul preÅŸedinte ne-a pus puÅ£in în dificultate atunci când a venit cu guvernul PSD-PDL, pentru că ceea ce noi ne doream era instabilitate economică ÅŸi politică. A trebuit să presăm extrem de mult pentru ca ruptura la nivel guvernamental să se producă, să cadă Guvernul, să se amâne sosirea tranÅŸei de bani de la FMI, însă până la urmă, cunoscând mentalitatea colerică romanească, am reuÅŸit.
UI: Nu îmi vine să cred. Este evident că suntem naivi ÅŸi stârnim furtuni în paharul cu apă. Hai să revenim puÅ£in la acea legatură între casele românilor ÅŸi creditul de consum.
Bancher: ÎÅ£i spuneam că în 2008 am dat masiv credite de consum, atât bugetarilor cât ÅŸi angajaÅ£ilor din sectorul privat. AtracÅ£ia era mare întrucât nu trebuiau să prezinte garanÅ£ii, însă noi ÅŸtiam că în 2009 ne vom atinge scopul. Åži, într-adevăr, pe fondul crizei economice, au explodat restanÅ£ierii. Asta înseamnă că oamenii nu ÅŸi-au plătit ratele către bănci, iar noi am trecut la executare silită. Aici am avut iar nevoie să ne concertam eforturile astfel încât să nu existe grupuri financiare româneÅŸti, companii sau persoane private, care să ne strice planurile, întrucât riscam să ne trezim că vin să cumpere activele imobiliare scoase la vânzare. AÅŸa că a trebuit să lovim ÅŸi mediul de afaceri privat, pentru ca oamenii de afaceri să se lupte pentru supravieÅ£uire ÅŸi să nu aibă lichidităţi pentru a cumpăra nimic. A trebuit să-i facem să devină preocupaÅ£i de grija zilei de mâine, iar sub teama falimentului ne-am eliminat competitorii.
Åžeful BRD Soc. Gen. spunea într-un ziar românesc că este momentul să ne eliminăm competitorii. Exact asta facem, vă eliminăm din jocurile economice din propria voastră Å£ară.
UI: AÅ£i eliminat concurenÅ£a autohtonă blocând creditarea pentru firme ÅŸi blocând piaÅ£a executărilor silite?
Bancher: Corect. Åži nu a fost greu. Pe o piaţă internă gâtuită de blocajul financiar, firmele româneÅŸti au fost sufocate de lipsa lichidităţilor, iar guvernul din 2009 a fost lăsat fără nicio posibilitate de a asigura resursele financiare. Dacă într-o Å£ară guvernul nu are bani pe care să-i injecteze în economia naÅ£ională, iar noi bancherii vă blocăm accesul la credite, firmele ajung fix ca o gradină de flori, expusă arÅŸiÅ£ei zilnice, pe care nu o mai udă nimeni ÅŸi care până la urma va muri. De aceea spuneam că a trebuit să ne agităm puÅ£in pentru a împiedica acest guvern din 2009 să pună în aplicare măsurile economice, ÅŸi să abatem atenÅ£ia asupra luptei din campania electorală. După ce ne-am asigurat că pur ÅŸi simplu nu va exista riscul să apară intruÅŸi care să cumpere activele imobiliare, case, terenuri, scoase la vânzare de executorii noÅŸtri bancari, am început să trimitem pe bandă rulantă dosarele celor care au luat credite de consum, către executori. Nimeni nu a sesizat faptul că nu ne interesa de fapt să le vindem casele, ci să manipulăm piaÅ£a imobiliară, să o tragem în jos, asigurându-ne în acelaÅŸi timp că la momentul potrivit, când curba prăbuÅŸirii imobiliare va atinge cel mai de jos nivel, grupurile financiare din ţările noastre de origine să cumpere masiv ÅŸi la preÅ£uri de nimic aceste active. Te asigur că în 2010 un apartament cu trei camere care în 2008 era evaluat la 150.000 euro, va fi scos la vânzare, la executare silită, la preÅ£uri de sub 30.000 de euro ÅŸi nu va veni nimeni să cumpere, pentru că în 2010 toÅ£i vor fi preocupaÅ£i să Å£ină banii deoparte pentru ziua de mâine. Va fi momentul perfect să cumpărăm totul pe nimic.

Românii vor deveni chiriaÅŸi în propriile case, pentru că acesta a ÅŸi fost obiectivul nostru primordial, ÅŸi anume achiziÅ£iile la preÅ£uri infime. Pentru asta era obligatoriu să ducem piaÅ£a imobiliară la un maxim, pentru ca pe fondul prăbuÅŸirii acesteia, noi să culegem caimacul. Åži la plan se adaugă ÅŸi presiunea pe moneda voastră naÅ£ională.
UI: Ce presiune? Văd că acum leul se întăreÅŸte, deÅŸi, într-o Å£ară care nu produce nimic, aflată în criză politică, lovită de criza financiară, nu îmi explic care poate fi suportul de întărire a leului.
Bancher: Păi este vorba de aceeaÅŸi reÅ£etă, care se învaţă la orice curs de MBA. AÅŸa cum piaÅ£a imobiliară a fost dusă de noi la maximuri ireale, pentru că trebuia să vă dăm credite la valori foarte mari, ca să aveÅ£i pe următorii 30-40 de ani de plătit rate uriaÅŸe către noi, pentru a deveni în acest interval de timp atât proprietarii caselor voastre, dar ÅŸi asigurându-ne că veÅ£i munci voi ÅŸi familiile voastre pentru noi, pentru a plăti aceste rate ireale, tot aÅŸa, bula speculativă a monedei naÅ£ionale trebuie manipulată, însa în sens invers. În cazul speculaÅ£iilor pe moneda naÅ£ională, trebuie să ducem leul la un nivel minim, cât mai mic posibil, lăsându-l apoi să explodeze, să urce la valori mari, valori reale, undeva către peste 5 RON pentru un euro. Adică vom face euro atât de scump încât să nu vă puteÅ£i permite să cumpăraÅ£i activele imobiliare scoase la executare silită, nici când ele vor avea valori în euro relativ mici, dar ÅŸi pentru ca micimea salariilor românilor, salarii plătite în lei, să facă din rata către banca un coÅŸmar al vieÅ£ii de zi cu zi. Totul legal, profitând de naivitatea generală, de eternele lupte politice ÅŸi de tot acest context românesc, care din 2006 lucrează pentru noi ÅŸi în interesul nostru. Iată ca ieri euro era deja la 4,21 lei.
UI: AÅŸadar totul este componentă a unui plan. Când va fi detonat?
Bancher: În ciuda galopului înregistrat de alte active din aceeaÅŸi clasa de risc în ultimele zece luni, leul nu are cum să participe la această revenire, fiind evident pentru orice începător că este totul o bulă speculativă.

“Investitorii urmăresc cu îngrijorare mai întâi derularea acordului cu Fondul Monetar InternaÅ£ional, iar mai apoi turbulenÅ£ele de pe scena politică”, spune Koon Chow, analist la Barclays Capital, una dintre cele mai mari bănci de investiÅ£ii britanice. El consideră că euro ar putea să coboare spre 4,1 lei. Balon de săpun, care este un element al ÅŸarjei finale de cumpărare a României la OUTLET. Pentru că de fapt, prin încingerea campaniei electorale, noi avem acoperirea perfectă că nimeni nu mai are timp să ne strice planurile.
UI: Ce veÅ£i face cu alte active, cu casele românilor?
Bancher: Păi este esenÅ£ial să controlăm aceste active, întrucât ele sunt o monedă de tranzacÅ£ionare pe pieÅ£ele internaÅ£ionale. UitaÅ£i-vă la Dubai, acolo unde expunerile băncilor noastre se lovesc de nevoia de a acoperi pierderile. Pierderile se acoperă prin creÅŸterea ritmului de exploatare a muncii celor care au credite la bănci. Ei trebuie constrânÅŸi să lucreze mai mult ÅŸi să plătească rate mai mari către noi. Având în mână bunul cel mai de preÅ£ al unui om – locuinÅ£a – acesta va munci pentru noi. Recreăm astfel sistemul sclavagist perfect, o aparenta libertate în care mintea ÅŸi atenÅ£ia cetăţeanului este atrasă de lupta politică, fără ca cineva să mai aibă timp să se gândească la ce li se întâmplă cu adevărat. Iar când se vor trezi va fi de fapt foarte târziu. Nouă ne trebuie să exploatăm forÅ£a de muncă a voastră, să vă împingem să munciÅ£i mai mult ca să ne plătiÅ£i nouă mai mult.
UI: Mai am o singură întrebare. SpuneÅ£i că aÅ£i contribuit la încingerea campaniei electorale, pentru că trebuia să sădiÅ£i sămânÅ£a unei confruntări politice puternice, întrucât instabilitatea politică era necesară. Concret, aÅ£i plătit politicieni români să pună umărul la actuala criză politică?
Bancher: În mod evident, în 2007 ÅŸi 2008 am sprijinit ÅŸi susÅ£inut politicieni care aveau acces la frâiele guvernării, ca să fim lăsaÅ£i să derulăm amplul program de acordare masivă a creditelor de consum. În 2009, fiind an electoral, grija noastră a fost să alimentam puternic apariÅ£ia unui contracandidat puternic pentru actualul preÅŸedinte, care avea o cotă mare de popularitate, ÅŸi am reuÅŸit. Mult mai uÅŸor ÅŸi mai ieftin decât ne imaginam. Să ne înÅ£elegem: nouă nu ne pasă cine va ieÅŸi preÅŸedinte pentru că oricum sunteÅ£i la mâna noastră în plan guvernamental. A fost mai uÅŸor pentru că aveÅ£i în România o pasiune extrem de mare să vă consumaÅ£i energiile fix în direcÅ£iile care nu vă aduc avantaje, care vă îngroapă ÅŸansele la un viitor mai bun. Suntem ÅŸi noi uimiÅ£i de modul în care marea masă a jurnaliÅŸtilor ne-au făcut misiunea mult mai uÅŸoară, implicându-se emoÅ£ional în această campanie electorală, doar pe fondul ideii că actualul vostru preÅŸedinte trebuie dat jos, fără să aibă niciun fel de viziune economică asupra realităţii. Repet, noi doar am alimentat ascensiunea unui oponent puternic pentru dl. Băsescu, iar restul l-a făcut mass-media ÅŸi naivitatea voastră, de la sine. Anul 2010 va aduce ÅŸi răsplata pentru munca depusă de noi în ultimii 4 ani, pentru că vom aduce România la statutul de Å£ară total ÅŸi, cel mai important, ireversibil dependenta de frâiele complicatului sistem financiar-bancar mondial. Nu vreau să par cinic însă, în 1989 toate activele ţării erau ale clasei proletare, adică de fapt ale nimănui, fiind controlate de o mână de oameni care decideau în această Å£ară ÅŸi pentru a căror bunăstare muncea întreaga naÅ£iune. La 20 de ani veÅ£i fi ajuns fix în aceeaÅŸi situaÅ£ie, adică nimic nu va mai fi în proprietatea voastră, dar în acelaÅŸi timp veÅ£i munci să vă plătiÅ£i datoriile. Iar economia naÅ£ională va fi dominată de multinaÅ£ionalele controlate indirect tot de către noi, în vreme ce falimentele firmelor româneÅŸti, deÅ£inute de români, vor continua ÅŸi în 2010, întrucât fără finanÅ£are, fără credite ÅŸi cu un guvern care nu are resurse financiare, nu există ÅŸanse de supravieÅ£uire. Astfel încât tinerii români vor avea doar două opÅ£iuni: angajaÅ£i la Stat sau angajaÅ£i la multinaÅ£ionalele străine. În ambele variante numai noi câÅŸtigăm.

http://viculio.ecosapiens.ro/prabusirea_romaniei/

 
#2 a 25.05.2010 11:11

q

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa