Surpriza găsită de FMI la Bucureşti în toamna anului trecut: “peste noapte” au apărut arierate noi de 850 de milioane de euro

FOTO: Mediafax/ Octav Ganea

După câteva zile de întâlniri de lucru intense, oficialii FMI au descoperit cu ocazia misiunii oficiale din octombrie-noiembrie anul trecut, că au apărut, peste noapte, arierate noi de 3,6 miliarde de lei, respectiv de circa 850 de milioane de euro, conform raportului oficial privind misiunea din toamnă publicat luni de Fond.

În accepţiunea FMI, arieratele statului reprezintă datoriile care au o întârziere la plată mai mare de 90 de zile faţă de prevederile legale sau de cele contractuale.

Astfel, la finele trimestrului trei din 2011, companiile de stat monitorizate de FMI şi CE aveau un stoc de arierate de circa 4,4 miliarde de euro (3,4% din PIB) iar cele nemonitorizate de încă aproape 600 de milioane de euro.

„În final”, notează în raportul oficial experţii Fondului, „o nouă bază de date constituită pentru companiile sau regiile deţinute de autorităţile locale” a relevat faptul că sunt arierate suplimentare de încă circa 850 de milioane de euro. Arieratele totale ale statului erau astfel la finele lunii septembrie de 5,85 miliarde euro.

Oficialii FMI subliniază în raport că printre metodele de reducere a arieratelor companiilor de stat se numără procedurile de faliment, reeşalonările, schemele de stingere a datoriilor (cum ar fi cea de un miliard de euro propusă recent de Ministerul Transporturilor în cazul CFR SA) şi restructurarea, printre altele.

Printre măsurile propuse se numără şi renunţarea la finanţarea proiectelor de o importanţă redusă.

Ialomiţianu: Plata arieratelor este prioritară

Întrebat marţi, de gândul, cum comentează faptul că FMI a recomandat o creştere „modestă” a salariilor şi pensiilor dacă evoluţia economiei va permite acest lucru, şeful Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu a declarat că "FMI nu ne-a cerut să mărim pensii şi salarii. Sunt lucruri care apar în documente”.

“Dacă avem creştere economică, putem să ne gândim la o crestere a salariilor. Ce ne-a cerut a fost că, dacă avem o creştere economică la sfârşitul anului să plătim arieratele, lucru pe care l-am şi făcut. Am dat şi la sănătate, la transporturi şi la ministerul dezvoltării regionale. Lucrul acesta ni l-a cerut, dar legat de salarii numai dacă avem o creştere economică, putem să ne gândim la o creştere modestă a salariilor”, a adăugat el.

Guvernul a anunţat, la începutul acestui an, că România a înregistrat anul trecut o creştere economică de aproape 2% şi s-a încadrat în ţinta deficitului bugetar de maximum 4,4% din PIB.

În decembrie Guvernul a făcut un deficit bugetar cât pentru patru luni

La finele lunii noiembrie, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 16,3 miliarde lei, reprezentând 2,98% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât în octombrie.

Asta înseamnă că într-o singură lună Guvernul a avut cheltuieli mai mari decât veniturile cât pentru patru luni, respectiv a avut un deficit de 1,4% din PIB într-o singură lună, faţă de o medie lunară de 0,36% din PIB (4,4% anual împărţit la 12 luni).

În condiţiile în care ţinta de deficit bugetar pentru anul trecut a fost de 4,4% din PIB în bază cash, acest lucru presupune că statul a avut în ultima lună un spaţiu de cheltuieli excedentare comparativ cu veniturile încasate de 1,4% din PIB, adică echivalentul a peste 7,7 miliarde lei.

Şeful Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat în repetate rânduri că dacă va există un spaţiu fiscal suficient prioritară va fi achitarea arieratelor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine