31 vizualizări 21 sep 2009

Bugetarii români pot respira uşuraţi, însă doar până anul viitor. Consiliul Executiv al FMI va aproba a doua tranşă, de 1,9 miliarde de euro şi va fi de acord ca o parte din cele două tranşe de anul acesta, respectiv circa 1,7 miliarde de euro, să nu meargă la BNR pentru a proteja leul, ci la Finanţe pentru a plăti pensiile şi salariile, după cum a declarat pentru Gândul Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe şi actualul reprezentant al României la FMI. Pentru plata salariilor şi a pensiilor este nevoie lunar de circa 2,2 miliarde de euro.

Departe de a fi o simplă formalitate, Tănăsescu ne-a declarat că discuţiile Consiliului Executiv al Fondului privind România, care au început luni seară la ora 22 (ora României), vor fi destul de "grele". "Discuţiile vor fi foarte lungi. Membrii Consiliului vor fi interesaţi mai ales de modul în care vor fi cheltuiţi aceşti bani. Personal, cred că există un consens favorabil în ceea ce priveşte acordarea celei de-a doua tranşe", ne-a declarat Tănăsescu.

"Nimeni nu s-a întrebat de unde vin banii de salarii"

Oficialul FMI a precizat că dacă 2009 a fost un an în care s-au pregătit anumite măsuri importante pentru a asigura o creştere economică sănătoasă pe viitor, anul viitor se vor vedea şi primele efecte ale acestor măsuri, printre care şi legea salarizării unitare. Tănăsescu a precizat însă că această corecţie drastică prin care va trece bugetul statului, în special reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor, va crea, inevitabil, şi multe nemulţumiri. "Nimănui nu-i convine să i se taie din salariu. Însă în ultimii patru-cinci ani nimeni nu s-a întrebat de unde vin aceşti bani de salarii. S-a greşit. Aceşti 400.000 de bugetari care au fost angajaţi în ultimii ani nu au ce căuta acolo. Trebuie să vorbim despre această greşeală pe care nimeni nu o spune, sau, dacă o face, o face timid", spune Tănăsescu.

În ceea ce priveşte atmosfera dinaintea discuţiilor privind măsurile pe care le-a luat România pentru a respecta acordul oficialul român spune că există griji serioase privind ţara noastră, atât la nivel economic cât şi politic. "În discuţiile purtate cu mulţi reprezentanţi ai FMI, din diverse state, s-a ridicat această problemă, a instabilităţii politice din România. Există griji şi în ceea ce priveşte sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung precum şi bugetul pe 2010, care în momentul de faţă este departe de a fi întocmit", a precizat Tănăsescu.

Citește și: