Trocul a ajuns moneda de schimb a patronilor pe timp de criză: cele mai frecvente schimburi în natură

Trocul a ajuns moneda de schimb a patronilor pe timp de criză: cele mai frecvente schimbări în natură

Barterele se practică frecvent în construcţii şi imobiliare

De când a început criza, patronii au fost nevoiţi să accepte trocul ca monedă de schimb în relaţiile contractuale cu diverşi furnizori, din cauza lipsei de lichidităţi. O soluţie de compromis, nu tocmai civilizată, însă preferabilă falimentului, spun întreprinzătorii, arătând cu degetul către stat, principalul vinovat pentru blocajul financiar din economie şi care, la finele anului trecut, avea datorii de 2,67 miliarde de lei către mediul privat.

Mai ales companiile din construcţii şi imobiliare - sectoare care au scăzut puternic pe fondul recesiunii - apelează la sistemul de tip barter, dar asemenea schimburi se fac şi în alte domenii. "În schimbul serviciilor prestate către un client am primit materiale de construcţii pe care le-am depozitat în aşteptarea unui cumpărător. Ciclul nu se închide însă aşa uşor, este posibil să nu primeşti bani, ci tot produse şi aşa mai departe, se perpetuează sistemul", a declarat pentru Gândul Iulian Gropoşilă, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"Bursa" de bartere

Practic, sunt posibile tot felul de combinaţii, cât timp cei doi parteneri se înţeleg. De exemplu, un patron cu afaceri în agricultură şi-a stins datoria către un furnizor de tablă oferindu-i o combină, mai valoroasă decât factura de achitat. "Omul nu avea de unde să facă rost de lichidităţi: avea de recuperat TVA de la stat dar avea de plătit şi salariile angajaţilor, şi diverşi furnizori", ne-a declarat Florin Pârvu, vicepreşedinte al CNIPMMR.

De cele mai multe ori, cel care încasează datoria nu are ce face cu marfa primită, însă o poate vinde sau oferi la schimb pentru ceva util la "bursa" de bartere. Cele mai multe oferte postate pe www.barterpedia.ro, unde au acces şi particularii, sunt la categoria imobiliare şi mobiliare, ca şi în domeniile IT şi servicii. De exemplu, un cabinet de avocatură oferă un teren de 4.000 de lei (aproximativ 975 euro), în timp ce o firmă specializată în consultanţă vrea să fructifice o vilă de 1,65 milioane de lei (peste 400.000 euro). Sunt şi firme care oferă servicii de curierat, macarale, lemn de cireş, cazare sau termoizolaţii, în funcţie de categorie.

Preţul este discutabil

De cealaltă parte, unii reprezentanţi ai oamenilor de afaceri refuză să participe la un asemenea sistem. "Nu e recomandabil, pentru că preţul reciproc este discutabil, aşa că de fiecare dată unul dintre parteneri trebuie să închidă ochii", a declarat pentru Gândul Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Marin Cruţescu, directorul general al firmei producătoare de tâmplărie PVC Amvic, nici nu vrea să audă de troc. "Eu nu dau nimic decât cu banii jos. Dacă marfa s-ar plăti la ridicare ar fi ideal", ne spune Cruţescu.

Sunt însă şi companii care nu au spus nu sistemului de barter. Anul trecut, oficialii Petrom, cea mai mare companie din România, au dat combustibil în schimbul energiei iar George Butunoiu, un cunoscut head-hunter, a acceptat trei maşini de teren în schimbul serviciilor de recrutare.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine