Publicat

29

ianuarie

2016

09:52

111726

vizualizări

Un român vrea să-şi cumpere un apartament prin credit ipotecar. SURPRIZA pe care o are după ce studiază ofertele a ŞASE BĂNCI

Fără a fi în vigoare, legea dării în plată, chiar şi întoarsă în Parlament de preşedintele Klaus Iohannis, schimbă condiţiile de creditare, mai exact avansul la creditele ipotecare/imobiliare. Acesta a fost majorat deja de Raiffeisen, dar şi alte bănci iau în calcul o asemenea măsură, în perspectiva intrării în vigoare a actului normativ. BNR susţine că o creştere semnificativă a avansului va reduce dramatic numărul posibililor beneficiari. Pe de altă parte, iniţiatorul legii dării în plată consideră că totul este un „şantaj“. În astfel de condiţii creditarea imobiliară standard rămâne sub semnul întrebării.

Un român vrea să-şi cumpere un apartament prin credit ipotecar. SURPRIZA pe care o are după ce studiază ofertele a ŞASE BĂNCI

Fără a fi în vigoare, legea dării în plată, chiar şi întoarsă în Parlament de preşedintele Klaus Iohannis, schimbă condiţiile de creditare, mai exact avansul la creditele ipotecare/imobiliare. Acesta a fost majorat deja de Raiffeisen, dar şi alte bănci iau în calcul o asemenea măsură, în perspectiva intrării în vigoare a actului normativ. BNR susţine că o creştere semnificativă a avansului va reduce dramatic numărul posibililor beneficiari. Pe de altă parte, iniţiatorul legii dării în plată consideră că totul este un „şantaj“. În astfel de condiţii creditarea imobiliară standard rămâne sub semnul întrebării.

Aflată încă în dezbatere în parlament, legea care prevede că românii care nu-şi mai pot achita ratele la creditul ipotecar pot da băncilor casa şi scapă de datorii schimbă condiţiile de creditare. Raiffeisen Bank, care la finele anului 2014 ocupa locul patru în sistem în funcţie de active, a decis recent să majoreze avansul pentru creditele ipotecare standard în lei de la 15% la 35% şi pentru cele în euro de la 15% la 40% „până la clarificarea legislaţiei cu impact în domeniul împrumuturilor cu garanţie imobiliară“.

Şi alte bănci analizează diferite scenarii de modificare a politicilor de creditare imobiliare în funcţie de forma finală a legii dării în plată, inclusiv prin majorarea avansului solicitat în cazul creditelor ipotecare, scrie Ziarul Financiar.

Am efectuat o primă analiză de impact, considerând forma iniţială a legii privind „darea în plată“. Confirmăm că rezultatele acestei analize de risc conduc la necesitatea ajustării politicilor de creditare, inclusiv prin majorarea avansului solicitat în cazul creditelor ipotecare. O decizie finală va fi luată în perioada imediat următoare, în funcţie de modul în care se va contura noul cadru legislativ”, susţin reprezentanţii Alpha Bank.

Banca Transilvania afirmă şi ea că este „încă în faza în care analizează diferite scenarii de modificare a caracteristicilor produselor referitoare la creditele imobiliare şi ipotecare, în funcţie de forma finală a legii”. Reprezentanţii instituţiei bancare apreciază însă că „era de aşteptat ca o revenire a Legii dării în plată într-o formă care cuprinde doar modificări minime să genereze efecte pe piaţa de servicii bancare”.

„Urmărim îndeaproape iniţiativele legislative privind activitatea bancară şi, în special, creditarea. Nu avem încă în plan modificarea condiţiilor de creditare, dar în situaţia în care una sau mai multe dintre iniţiativele legislative vor fi promulgate, băncile vor fi nevoite să îşi modifice condiţiile în concordanţă cu noile prevederi – cu impact asupra accesibilităţii la creditele ipotecare şi asupra costului acestora”, susţine şi ING Bank, potrivit ZF.

De riscurile reanalizare condiţiilor de creditare vorbeşte şi Bancpost. Instituţia precizează că „monitorizează în mod constant riscurile asociate produselor din portofoliu şi ajustează condiţiile de acordare ale acestora în consecinţă. În măsură în care apar schimbări în piaţă cu impact asupra nivelului de risc, vom reanaliza condiţiile, urmând să ne informăm clienţii şi opinia publică cu privire la modificările care vor surveni.”

Deocamdată, UniCredit Bank susţine că „nu intenţionează să efectueze schimbări la nivelul avansului la creditele ipotecare, în condiţiile legislative actuale“

Avertismentul BNR

BNR susţine că o creştere semnificativă a avansului va reduce dramatic numărul posibililor beneficiari. „La creditarea de piaţă, este evident că o creştere semnificativă a avansului va reduce dramatic numărul posibililor beneficiari. Din acest motiv, BNR a şi lansat o serie de avertismente în urmă cu două luni pentru că am văzut o realitate economică. Creşterea riscurilor creditării prin apariţia posibilităţii schimbării condiţiilor de creditare pe parcursul creditului duce la măsuri prudente ale băncilor, din care cea mai simplă reacţie este aceasta. Dacă băncile trebuie să accepte darea în plată, pornind de la premisa că sigur atunci când dau credit ipotecar se face un anumit haircut al valorii de piaţă, al imobilului pus în garanţie, vor folosi acel nivel al haircutului drept avans minimal pentru a-şi asigura în felul acesta faptul că ei recuperează banii, închid ciclul de creditare şi au de unde să dea banii înapoi deponenţilor. Obligaţia băncii până la urmă este nu de a acorda un credit, ci de a reuşi să recupereze banii acordaţi astfel încât în orice moment să poată să îi ramburseze deponenţilor”, a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR, citat de ZF.

Iniţiatorul legii: „Nu ţine şantajul”

Deputatul PNL Daniel Zamfir, iniţiatorul legii dării în plată, susţine că poziţia băncilor pe acest subiect este de fapt un şantaj, însă acesta „nu ţine”. 

„Nu ţine nici sperietoarea asta, eu sunt sigur că nu va ţine şantajul acesta pentru că oamenii pot trăi şi fără să ia credite, dar băncile nu pot trăi fără să dea credite. (...) Este cazul să înţeleagă bancherii că nu mai merge cu ameninţări şi şantaje. Vor fi bănci care vor da credite ipotecare cu avans mult mai mic, iar în ceea ce priveşte Prima casă, va fi bătaie între bănci. Îşi încordează acum puţin muşchii, dar după aceea vor da credite. Ce să facă altceva? Nu din asta trăiesc? Numai că acum le vine greu să creadă că trebuie să împartă riscul cu clienţii”, a declarat Zamfir.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, în decembrie, Parlamentului, cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor ipotecate.

Potrivit cererii de reexaminare, principiul dării în plată este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor. Aplicarea acestui concept este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, se arată în solicitarea preşedintelui către Parlament.

"Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime. Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflaţi în imposibilitatea de a-şi achita creditele ipotecare pentru achiziţionarea de locuinţe şi creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are şi profunde conotaţii sociale şi pentru care soluţiile legislative trebuie să ofere celor aflaţi într-o asemenea situaţie predictibilitate şi securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor", se mai spune în solicitare.

Amendamentele asupra propunerii legislative privind Legea dării în plată

1. Se înlocuieşte sintagma „persoană fizică” cu cea de „consumator” în sensul legislaţiei protecţiei consumatorului, cu scopul de a elimina de la aplicarea legii categoria „profesioniştilor”.

2.Consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului dacă în termen de 30 de zile părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

3. Se propune majorarea termenului în care banca trebuie să răspundă notificării consumatorului de la 15 zile la 30 de zile pentru a da posibilitatea creditorului şi debitorului să ajungă la un acord amiabil de stingere a datoriei înainte de darea în plată.

4. Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat indiferent de titularul creanţei.

5. De dispoziţiile acestea beneficiază şi codebitorul sau fideuşorul care au garantat obligaţia debitorului principal.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
FOTO: Un tânăr n-a mai putut să se abţină. Cum a reacţionat când această bombă sexy s-a aşezat lângă el. Detaliul din imagine

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info