|
|
FLUX - 23 noiembrie 2009, 1:49
|
Băsescu: Trebuie să dispară "sistemul clientelar" din şcoli

Preşedintele Băsescu a declarat că "ratarea"
procesului de descentralizare a educaţiei înseamnă "ratarea"
întregului proces de descentralizare, susţinând că
trebuie să dispară "sistemul clientelar" din
şcoli.
Băsescu a avut o întâlnire, la Palatul Administrativ din Timişoara,
cu primarii din judeţ, cu directorii de instituţii descentralizate
şi cu directorii de şcoli, în timpul căreia a făcut lobby noii legi
a educaţiei.
Citeşte mai multe despre declaraţiile preşedintelui
Băsescu pe mediafax.ro
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Supliment consumatorul

|
|
Campanie Gândul
|
|
Campanie BM

|
|
Rafa a murit, Nadal trăieşte
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. Citeşte tot
articolul pe prosport.ro
|
|
ProSport

|


|
|
Postat de melente adrian la 3.10.2009 12:59
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muşchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de şcoală din Călăraşi este acuzat de mai mulţi colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greşeală a directorului Adrian Melente, de la Şcoala Generală Nr. 1, Ciocăneşti, este aceea că nu cunoaşte legile şi ar fi putut aduce în stare de repetenţie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opţional ore de educaţie tehnologică, anul trecut. Educaţia tehnologică nu este însă o disciplină opţională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opţional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaşi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„Greşeala e că e trecută nota, acum constat şi eu, în aceeaşi rubrică şi pentru opţional, şi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanţii inspectoratului şcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. Menţionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuşesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa şcolară. După atâtea erori şi ezitări, cuvântul ultim a aparţinut elevilor, care nu şi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opţional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obţional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului şi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al şcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuşului şi să-l mute disciplinar la altă clasă, aşa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
Sancţiunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi şi că a aprobat modificarea orarului şcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an şcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul şcolar, pentru că a avut nişte probleme şi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ştia cu siguranţă unde anume se trimit contestaţiile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul şcolar ne-a spus că directorul „a ieşit bine la inspecţie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancţiuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancţionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancţioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector şcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcţie anul trecut.
Toate acuzaţiile au fost respinse de directorul Şcolii Ciocăneşti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în şcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de şcoli au fost numiţi cu delegaţie de inspectoratele şcolare, pe criterii politice, şi nu pe criterii de performanţă managerială. În Bucureşti, 100 de directori au fost numiţi cu delegaţie.
Explicaţia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul Adomniţei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori şi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiţi cu delegaţie directorii şi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preşedinte al Comisiei Naţionale.
Consecinţele acestor „politici educaţionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ştiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obţine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenţi, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiţi, cât şi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este şi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obţinute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alţi 76 au fost eliminaţi pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuşit să obţină note peste 7