128 comentarii 43 afișări

155 de oameni dintr-un Airbus prăbuşit la New York, scăpaţi teferi - VIDEO

Postat la: 16.01.2009 19:32 Ultima actualizare: 17.01.2009 11:18

155 de oameni dintr-un Airbus prăbuşit la New York, scăpaţi teferi

* Pilotul, veteran al US Airforce, cu 19.000 ore de zbor la activ, este privit ca „erou al Americii”

* Nici o problemă a aeronavei, nici vreo eroare de pilotaj, nici vreun atentat terorist, ci lovirea de un stol de păsări – cauza incidentului

Prăbuşirea, joi după-amiaza, a unei aeronave Airbus A320 în apele îngheţate ale râului Hudson (în inima metropolei New York) a reprezentat unul dintre cele mai fericite evenimente din istoria aviaţiei civile – toţi cei 150 de pasageri, plus cinci membri ai echipajului, au supravieţuit!

Procedurile de salvare au fost urmate întocmai, căci toţi oamenii aflaţi la bordul Zborului 1549 al US Airways şi-au pus vestele de salvare, iar avionul a râmas intact după ce s-a atins de suprafaţa apei şi nu s-a scufundat decât după câteva minute. Imediat ce aeronava a amerizat lin pe suprafaţa râului, apoi bărci de salvare (ale pompierilor şi autorităţilor portuare) s-au îndreptat spre a-i culege pe supravieţuitori, care au ieşiseră din avion pe uşile de urgenţă.

Evacuarea s-a desfăşurat în perfectă ordine, după ce căpitanul aeronavei – Chesley B. Sullenberger III, veteran al US Airforce cu 19.000 ore de zbor la activ – a coordonat impecabil părăsirea avionului, el fiind (asemenea unui căpitan de vas) ultimul care s-a aruncat în râul Hudson, după ce verificase personal că nimeni nu a rămas la bord.

„O dublă coliziune cu păsări”

În afara eroismului ulterior amerizării, pilotul a avut stâpânirea de sine pentru a asigura amerizarea aeronavei de 81 tone, după ce motoarele au încetat să funcţioneze în urma coliziunii cu un stol de păsări. La scurtă vreme după ce decolase către Charlotte (Carolina de Nord) Sullenberger transmisese turnului de control al aeroportului La Guardia că avionul său a suferit o „dublă coliziune cu păsări”, pentru că ambele motoare „înghiţiseră” nişte gâşte sălbatice sau pescăruşi.

Alegerile în faţă cărora a fost pus Sullenberger erau foarte limitate, el aflându-se deasupra unui oraş dens populat precum New York-ul, astfel că a optat pentru coborârea aeronavei A320 în râul Hudson. Gheaţa de pe apă a atenuat şocul şi a întârziat scufundarea, apoi puternicii curenţi ai râului au început să împingă avionul în direcţia unor feriboturi cu navetişti.

Totuşi, niciun vapor nu s-a ciocnic cu Airbusul, ci l-a ocolit, feriboturile reuşind să culeagă câţiva dintre supravieţuitori, care nu au avut loc în primele bărci de salvare sosite la locul amerizării. Într-o oră, toţi pasagerii erau la adăpost de frig, iar avionul a început să se scufunde, fără a mai pune în pericol navigaţia pe Hudson.

„Miracolul de pe Hudson”

Motoarele au pierdut putere la numai trei minute de la decolare, când avionul s-a izbit de stolul de păsări, astfel că o eventuală întoarcere pe La Guardia ar fi fost imposibilă, consideră experţii aeronautici citaţi de The New York Times. Decizia pilotului a fost cea mai bună în condiţiile date, însă rapiditatea cu care a acţionat îi uimeşte atât pe specialişti, cât şi pe autorităţile din New York.

Guvernatorul statului, David A. Paterson, a vorbit de „un miracol pe strada 34” (cea mai apropieată arteră importantă aflată în apropierea locului amerizării), iar presa a titrat „Miracol pe Hudson”. Într-adevăr, experţii National Trasnportation Safety Board (autoritate pentru siguranţa trasnporturilor din SUA) apreciază că unghiul în care se afla avionul în momentul în care motoarele „i-au murit” făcea foarte puţin probabilă aducerea lui într-o poziţie adecvată pentru amerizare.

Cu toate acestea, Sullenberger a reuşit să aducă avionul cu burta pe apă şi botul puţin în sus, acesta plutind câteva minute într-o stare de echilibru, înainte să înceapă să se scufunde cu botul în jos.

A treia salvare de urgenţă în SUA pentru un Airbus A320

Airbus-ul A320 al US Airways (Zborul 1549) este cea de-a treia salvare de urgenţă, încheiată în mod fericit, în ultimul deceniu, în cazul unei aeronave de acest tip, anunţă FAA (Autoritatea Aeronautică Federală). La 2 februarie 2002, respectiv 23 iunie 2003, piloţii din SUA au reuşit să aducă în siguranţă la sol aparate A320 cărora li se opriseră motoarele. US Airways deţinea această aeronavă din 2 august 1999.

Airbus tocmai voia să-i ofere un avion lui Barack Obama

„Dubla coliziune cu păsări” a Zborului 1549 dă o lovitură de imagine concernului european Airbus, care tocmai se oferise să-i înlocuiască lui Barack Obama avionul prezidenţial. Reprezentanţi ai companiei se vor deplasa la New York, pentru a ancehta incidenmtul petrecut cu yborul US Airways, însă este greu de crezut că Administraţia Obama va da curs ofertei de a înlocui Air Force One-ul din era Bush (Boeing 747) cu un Airbus A380.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
airbus
,prăbuşire
,apă
,new york
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

128 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 17.01.2009 06:54

Prăbuşirea, joi după-amiaza, a unei aeronave Airbus A320 în apele îngheţate ale râului Hudson (în inima metropolei New York) a reprezentat unul dintre cele mai fericite evenimente din istoria aviaţiei civile – toţi cei 150 de pasageri, plus cinci membri ai echipajului, au supravieţuit!

 
#2 hicicoc 17.01.2009 06:54

deh , pasarelele !

 
#3 hicicoc 17.01.2009 06:56

deh , mistretii !

 
#4 hicicoc 17.01.2009 06:58

deh , ,,papagalii '' !

 
#5 Victimele Holocaustu 17.01.2009 08:40

victimele holocaustului comemorate in lume
ceremoniile de marcare a 60 de ani de la infiintarea statului israel au debutat la 1 mai prin manifestari de comemorare a victimelor holocaustului. marsul celor in viata s-a desfasurat la auschwitz, iar in germania a fost deschisa pentru public cea mai mare arhiva cu documente referitoare la holocaust. contextul international arata insa o recrudescenta a actelor antisemite in intrega lume.
aproximativ 8.000 de persoane, majoritatea tineri evrei, au participat la 1 mai la cel de-al xvii-lea mars al celor in viata, organizat la fostul lagar al mortii de la auschwitz-birkenau, in sudul poloniei, in memoria celor sase milioane de evrei exterminati de nazisti, relateaza afp.
marsul celor in viata a inceput in jurul orei locale 14.00 (15.30 ora romaniei), dupa ce s-au auzit sunetele de shofar (corn de berbec), instrument folosit de evrei in ritualurile lor. participantii la mars au trecut pe sub arcada lagarului de la auschwitz, unde este inscris: "arbeit macht frei (munca elibereaza)" inainte de a parcurge pe jos cei trei kilometri care separa tabara de birkenau, principalul loc de exterminare a evreilor.
in acest an, selectionerul clubului de fotbal britanic chelsea avram grant, scriitorul israelian fitan haber si un supravietuitor al lagarului de la auschwitz-birkenau, henryk mandelbaum, in virsta de 85 de ani, au participat la mars. la birkenau, zona unde se aflau camerele de gazare si cuptoarele crematoriilor, un barbat a rostit numele victimelor, copii, femei si barbati evrei din toate tarile europene exterminati in aceasta tabara.
marsul celor in viata este organizat din 1988 de ministerul israelian al educatiei cu ocazia zilei comemorarii holocaustului (yom hashoah, in ebraica). initial, acesta avea loc la fiecare doi ani. in 2005, cel mai mare mars a reunit 20.000 de participanti. din 1940 pina in 1945, circa 1,1 milioane de barbati, femei si copii, majoritatea evrei din diverse tari europene ocupate de germani, au murit in lagarul de la auschwitz-birkenau.
in acest lagar au fost ucisi, de asemenea, 85.000 de polonezi care nu erau de origine evreiasca, 20.000 de romi, 15.000 de sovietici si 12.000 de persoane de alte nationalitati.
tot la 1 mai, sirenele au sunat timp de doua minute in israel, incepind cu ora 10.00, in memoria victimelor holocaustului, in paralel cu ceremoniile desfasurate la memorialul yad vashem, in knesset si in scoli, relateaza site-ul ynetnews.com. sirenele au marcat inceputul zilei comemorarii holocaustului pe intreg teritoriul israelian, maarcata de ceremonii organizate la memorialul yad vashem, in knesset, parlamentul israelian, si in institutiile de invatamint.
presedintele shimon peres a participat la o ceremonie in cursul careia a depus o coroana de flori la memorialul revoltei din ghetoul din varsovia. alte ceremonii importante au avut loc pe muntele herzl si in kibbutzurile yad mordechai si lohamey hageta'ot. in timpul zilei, diverse manifestari si ceremonii la cimitire vor mentine vie amintirea celor sase milioane de evrei care si-au pierdut viata in ghetouri si lagare de concentrare ale regimului nazist intre 1939 si 1945, noteaza efe. in parlamentul israelian au inceput sa fie citite numele victimelor „shoah", act care s-a repetat la muzeul yad vashem.
intensificare a actiunilor antisemite la nivel mondial
numarul actiunilor antisemite la nivel mondial a sporit in cursul anului 2007 fata de anul trecut, indica un raport dat publicitatii miercuri, la tel aviv, informeaza afp. „s-au produs 632 acte antisemite violente in intreaga lume, in 2007, ceea ce reprezinta o crestere cu 6,6 % fata de anul anterior", a indicat intr-o conferinta de presa autoarea raportului dinah porat, director al centrului pentru studierea antisemitismului si rasismului de la universitatea din tel aviv. dna porat a publicat respectivul raport in aceeasi zi in care israelul comemoreaza „ziua shoah", in amintirea victimelor nazismului.
documentul insista asupra unei diminuari „incurajatoare a numarului de actiuni antisemite in tari precum franta, germania, africa de sud si statele unite ale americii", gratie interventiei sporite din partea autoritatilor si a grupurilor pentru apararea drepturilor omului, potrivit autoarei raportului. de asemenea, la nivel global s-au diminuat atacurile asupra unor organizatii sau institutii de invatamint evreiesti, insa a sporit numarul cazurilor de vandalizare a monumentelor si cimitirelor evreiesti.
in fine, raportul subliniaza ca au crescut atacurile antisemite grave, in unele tari intre care franta, austria si ucraina, iar in canada, in special in quebec, se manifesta o „crestere sensibila a sentimentului antisemit si islamofob".
cel mai recent act de intoleranta este polemica iscata la salonul cartii de la torino, unde invitat de onoare este israelul. decizia de a alege statul israel drept "invitat de onoare" la salonul cartii de la torino, italia, este contestata de mai multi scriitori, printre care se numara intelectualul musulman tariq ramadan, care a organizat, luni, un contra-eveniment despre "purificarea etnica a palestinei", potrivit afp.
cea mai mare arhiva a holocaustului, deschisa publicului
germania a pus la 30 aprilie la dispozitia publicului cea mai ampla colectie de documente care reflecta crimele nazistilor si victimele acestora, relateaza reuters. serviciul international de localizare (its) din orasul bad arolsen detine aproximativ 50 de milioane de dosare despre aproximativ un milion de victime din trimpul regimului nazist al lui hitler. documentele includ ordine de incarcerare, evidentele deceselor si informatii ale gestapo-ului, evoca detalii despre persoanele care au fost ucise in timpul holocaustului, despre supravietuitorii lagarelor de concentrare si despre milioane de condamnati la munca silnica si persoane transferate.
colectia mai contine si numele persoanelor de pe lista lui oskar schindler, un binecunoscut om de afaceri care a salvat sute de evrei.
pina miercuri, a fost permis doar accesul victimelor holocaustului si ale rudelor acestora.
directorul its, reto meister, a declarat ca aceasta deschidere a marcat debutul unui nou capitol al arhivelor, dupa mai bine de 60 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial.
"deschiderea va mentine vie memoria crimelor monstruoase din perioada nazista", a declarat meister in cadrul ceremoniei de deschidere. centrul face parte din comitetul international al crucii rosii, 11 natiuni fiind reprezentate in consiliul its: belgia, franta, germania, grecia, israel, italia, luxemburg, olanda, polonia, marea britanie si statele unite. israelul si statele unite au depus eforturi mult timp pentru ca arhivele sa fie accesibile publicului.

 
#6 asd 17.01.2009 10:18

nu ati murit destui, data viitoare vom fi mai atenti.

 
#7 1001 DE NOPTI 17.01.2009 10:22

iuliano, pentru tine nu exista data viitoare......chiar daca te afli in cocina numita romania sau in latrina din fasia gaza!...israelienii au numit ce vi s-a turnat in cap "plumb".... eu cred ca ati inghitit un mare "c acat"!

 
#8 un tren-expozitie 17.01.2009 10:23

un tren-expozitie despre deportarea copiilor evrei a ajuns la auschwitz
dupa ce a circulat timp de sase luni prin germania, "trenul aducerii aminte", o expozitie itineranta despre deportarea si masacrarea copiilor evrei in europa de catre nazisti a sosit, joi, 8 mai, la auschwitz, informeaza afp.
convoiul, tras de o locomotiva cu aburi, a plecat din frankfurt (vestul germaniei) in noiembrie si s-a deplasat din oras in oras in toata germania. expozitia a fost vazuta de peste 225.000 de persoane, potrivit organizatorilor (***.zug-der-erinneru ng.eu).
lunga calatorie s-a incheiat in mod simbolic, joi, printr-un mars al tacerii la care au participat circa 200 de persoane, intre gara oswiecim (numele polonez pentru auschwitz), orasul polonez de langa lagarul mortii, pana la un chei aflat in apropierea lagarului auschwitz-birkenau, unde au pierit aproximativ 1,1 milioane de persoane, dintre care un milion de evrei, intre 1940 si inceputul lui 1945.
circa 70 de tineri germani au efectuat ultima etapa a voiajului intre gã¶rlitz (estul germaniei) si oswiecim. sosirea trenului a fost programata astfel incat sa coincida cu cea de-a 63-a aniversare a incheierii razboiului in europa, pe 8 mai 1945.
expozitia s-a concentrat pe soarta copiilor si a adolescentilor evrei deportati intre octombrie 1940 si decembrie 1944, retrasand biografii exemplare ale catorva dintre ei. initiativa a urmarit, de asemenea, incitarea vizitatorilor la a merge in cautarea urmelor evreilor care au disparut in orasul sau in regiunea lor.
prezent al mars, presedintele consiliului rromilor din germania, romani rose, a amintit ca 500.000 de rromi au fost, de asemenea, ucisi de nazisti.
nascuta la initiativa unor asociatii germane, expozitia a provocat o controversa in germania, atunci cand compania nationala de cai ferate, deutsche bahn, a refuzat stationarea trenului in principala gara, complet noua, din berlin. .

 
#9 Jean Ancel 17.01.2009 11:11

.dificultatea de a-l situa corect ã®n context istoriografic pe jean ancel vine din circumstantele biografiei sale. prin nastere (1940, iasi), primii ani de studii specializate - la universitatea ieseana, ã®n domeniul istoriei (pana ã®n 1959) - si problematica abordata de lucrarile sale, el ã®si leaga numele ã®ntr-un mod solid de romania si trecutul contemporan al acesteia. prin emigrarea ã®n israel, cele doua masterate - istorie si arhivistica - prin care si-a continuat studiile din cadrul universitatii ebraice din ierusalim (din 1963) si prin interesul constant, obstinat, pentru problematica holocaustului ã®n romania, el apartine, neã®ndoielni c, cercului istoricilor israelieni. el este, ã®n consecinta, ca o vrea sau ca nu o vrea, deopotriva, istoric roman si istoric evreu; ilustrat ã®n campul studiilor romanesti, dar si al studiilor iudaice. de altfel, opera sa, profund conectata la locurile de unde a plecat, contine si o neã®ndoielnica dimensiune universalista. iata ce spune autorul ã®ntr-unul din textele sale: "hitler a destainuit lui antonescu cele doua mari secrete ale regimului nazist ã®nainte de a fi puse ã®n aplicare: planul barbarosa si â«liniile directoare pentru tratarea evreilor din rasaritâ», adica planul de exterminare a evreilor din uniunea sovietica" (surse arhivistice despre holocaustul din romania). or, asemenea precizari depasesc sfera de interes a istoriei romanesti ori a holocaustologiei, ã®ncadrandu-se printre contributiile de istorie contemporana universala.

datorita acestei ã®mprejurari, marile carti ale lui jean ancel, de la colectiile de documente la monografiile ample privitoare la shoah ã®n romania, merita sa fie studiate cu atentie chiar si dincolo de eventuala orientare a cititorului - specializat sau nu - catre un anume subiect particular. ceea ce aduce autorul ã®n pagina este, pana la urma, cea mai importanta tragedie colectiva a lumii contemporane, dincolo de criza istorica a europei din finalul lumii interbelice si chiar neluand seama la locul unde ea s-a petrecut. vreau sa spun ca nu trebuie sa fii interesat de romania pentru a citi pasionat, sub presiune, ã®ntr-o echilibristica sufleteasca indescriptibila, capitolele pe care, atent la acuratetea reconstituirii, scribul le codifica urmand ã®ndeaproape documentele. din acest punct de vedere, jean ancel se aseamana, ã®ndraznesc sa spun, dincolo de orice obstacol posibil, cu un alt scotocitor al arhivelor si un alt suflet sensibil la vicisitudinile traversate de poporul lui: david prodan. pornind tot de la documentatia aluvionara pitita prin diverse fonduri mai mult sau mai putin accesibile, abordandu-le cu staruinta decenii de-a randul, si acest investigator transilvanean al modernitatii romanesti s-a simtit chemat sa restituie, scotand din uitare, lupta pentru supravietuire a taranimii romane ajunse ã®n secolul al xviii-lea la o saturatie a vicisitudinilor. aici ã®nsa comparatia se opreste. una este sa fii umilit si obidit, napastuit si ã®mpilat, fie si generatie de generatie, si cu totul altceva e sa se urmareasca din rasputeri, cu toate mijloacele puse la dispozitie de puterea statului, extinctia unei etnii, rase si religii.

un suflu epopeic de tragedie traverseaza fundalul paginilor lui jean ancel din cele patru volume ale cartii contributii la istoria romaniei. problema evreiasca (1933-1944) (2 volume, fiecare cu cate doua parti, aparute ã®n original ã®n 2000 si, respectiv, 2002, iar la ed. hasefer, ã®n romana, ã®n 2001 si, respectiv, 2003). titlul cartii, cu aparenta sa cenusie, se vadeste de un sarcasm enorm odata intrat ã®n contact cu continuturile acute ale explorarii. guvernul goga - cuza ("al doilea guvern antisemit din europa"), dictatura regala si planul ei de "ã®nlaturar e civilizata" a evreilor din romania, "rinocerizarea" intelectualilor romani, atitudinea patriarhiei ortodoxe, apoi romanizarea... averilor (pradarea si confiscarea cu acte ã®n regula a avutiilor evreimii romane), pogromurile, romanizarea... sufletelor si infernul experientei concentrationare din transnistria, antonescianismul si solutia finala sunt, ã®n linii mari, jaloanele stabilite de autor pe calea unei reconstituiri comparabile ca proportii si anvergura cu arhipelagul gulag. ãŽnsa acolo unde soljenitan porneste ã®n principal de la sute, mii de relatari orale ale martorilor deportarilor ã®n lagarele sovietice ale indezirabililor regimului rosu, ancel se bizuie pe documente oficiale irefutabile, confruntate unele cu altele si puse ã®n oglinda, completand informatiile dintr-un fond, sa zicem, sovietic, cu altele, din arhivele naziste recuperate de ã®nvingat orii ultimei conflagratii mondiale. si iarasi, cu precizarea ca, daca ã®n gulag ajungeai arestat fie si datorita unei vini imaginare, abuzive, dar totusi, a unui pretext ce se lega de o optiune anume a persoanei ã®n cauza (lipsa de aderenta la regim sau insuficienta credibilitate a adeziunii), shoah a presupus mereu ã®nsusi faptul apartenentei la poporul ales, necontand nici chiar convertirile religioase, abjurarile ori renegarile, deci nelasand nici o cale de scapare evreilor.

preludiu la asasinat. pogromul de la iasi, 29 iunie 1941 (editia initiala ã®n 2003, traducerea romaneasca de la ed. polirom, iasi, 2005) reia si detaliaza - cu o minutie pozitivista dublata de acutul simt al problematizarii de care dispune autorul - unul dintre capitolele vastei panorame reconstituite anterior, focalizand asupra unui episod de dezlantuire bestiala organizata, de factura celui surprins de gross ã®n vecinii, monografia sumbra a evenimentelor din targusorul polonez jedwabne. dupa cum observa alexandru-florin platon, "amplu documentata, cartea lui jean ancel reaseaza ã®n lumina cruda a adevarului unul din cele mai triste evenimente din istoria contemporana romaneasca. ea ar trebui sa fie o lectura obligatorie pentru toti cei care continua sa aiba o viziune idilica despre relatiile dintre romani si evrei si sa se ã®ndoiasca de existenta holocaustului ã®n romania". (barbaria cu fata umana, ã®n contrafort, nr. 7-8, iulie-august 2005) dar si pentru ceilalti, as adauga, ca unul care, ca efect al tacerii dense ce ã®nconjura subiectul ã®n istoriografia romana, am fost tentat multa vreme sa ã®i subestimez dimensiunile chiar si dupa ce am aflat despre eveniment.

aici este, de fapt, locul de a reveni si la identitatea de istoric roman a acestui autor israelian al shoah. aflata ã®n prima etapa a receptarii operei sale, cultura noastra traverseaza ã®nca o stare prelungita de soc, dupa cum o marturisesc sporadicele ecouri pe care traducerea cartilor lui jean ancel le-a starnit ã®n mediile de specialitate. tacerea regimului comunist, refuzul nationalistilor romani - si chiar a democratilor cu o ã®ntelegere ã®ngusta a notiunii de patriotism - de a accepta adevarul ororii dezvaluite metodic de cercetatorul de la institutul yad vashem, contestarile unor autori diversi (de la paul goma si ion coja la tesu solomonovici) nu ã®mpiedica ã®ntelegere a circumstantei elementare ca aceia care se intereseaza de trecutul romaniei nu se pot limita la elogieri si lamentari. se cuvin asumate si faptele fata de care simtim nevoia unui radical divort, a dezavuarii. abominabile, demoralizante, ele trebuie cercetate si cunoscute, cu speranta ã®ntelegerii resorturilor care au condus la astfel de dezvoltari si cu hotararea de a nu lasa ca ele sa se repete.

nu este deloc usor sa metabolizezi darurile facute de jean ancel. e vorba despre timpuri care ã®nca se ã®ntrezaresc ã®n geana de lumina a zilei care abia a trecut. se cuvine ã®nsa recunoscuta maiestria profesionala a investigatorului, curajul civic al cetateanului, curajul de a reveni mereu de unde s-a plecat, ã®n numele stradaniei de a ã®ntelege mai bine.

din acest punct de vedere, odata ã®n plus, jean ancel face un serviciu enorm istoriografiei romane, ridicand coltul draperiei mortuare ce acopera chipul hidos al intolerantei antisemite si procedand la anatomia acesteia spre binele tuturor celor afectati de cele petrecute si aspirand la un altfel de viitor. atunci cand vorbim despre romania dintre cele doua razboaie nu mai putem mitiza perioada, netinand seama si de drasticele somatii ale chemarii la realitate. succesiune de dictaturi dupa 1938, cu politici minoritare antidemocratice - asa cum arata irina livezeanu ã®ntr-o monografie -, cu o intelectualitate ã®n buna masura xenofoba, la fel ca politicienii, dar mai ales cu un aparat de stat alunecat tot mai decis catre solutia exterminarii evreilor si a romilor, vremea dintre 1938 si 1944 face ca imaginea de pana mai ieri a unei romanii aureolate numai de progresele de dupa ã®ntregirea statala sa trebuiasca amendata. din panoplia istoricilor substantiali, care au avut darul si harul de a modifica perceptia publica asupra trecutului romanesc face, prin urmare, parte si jean ancel, membru ã®n comisia wiesel pentru studierea holocaustului ã®n romania, excelent scormonitor al arhivelor lumii, dar, ã®nainte de toate, un fost student la romana si istorie dat afara din universitatea ieseana si, mai apoi, fost combatant ã®n cateva razboaie israeliene. cunoscand acestea chiar din gura lui, ã®mi vine sa cred ca istoria pe care o scriem este, pana la urma, si o ã®ncercare a de pricepe propriul nostru trecut personal. de a-l pricepe si, eventual, accepta. de a participa la o judecata nepartinitoare.

 
#10 NOI,T IRFELE> 17.01.2009 11:16

****://***.atac-onli ne.ro/16-01-2009/and reea-mantea-de-la-o- umila-picolita-la-va natoarea-de-milionar i-ce-am-fost-si-ce-a m-ajuns.html

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa