Alegerea noului preşedinte al Cehiei, subiect de aprige dispute
Fostul preşedinte, Vaclav Havel, şi premierul în exerciţiu, Mirek Topolanek, au viziuni divergente asupra succesorului actualului preşedinte, Vaclav KlausÎn Cehia a fost lansată campania pentru alegerile prezidenţiale care se vor desfăşura pe 8 februarie, noul şef de stat urmând să fie ales de cele două Camere ale Parlamentului. Dacă, la prima vedere, scrutinul ar fi trebuit să se desfăşoare fără probleme, existând un consens destul de generalizat privind acordarea unui nou mandat actualului şef al statului, Vaclav Klaus, apele au fost tulburate de fostul preşedinte ceh, carismaticul Vaclav Havel. El a declarat că va sprijini candidatura economistului Jan Svejnar, cu dublă cetăţenie – american şi ceh, care la ora actuală trăieşte în Statele Unite. Svejnar a fost, propus mai întâi de Partidul Verzilor, membru al coaliţiei guvernamentale.
Argumentându-şi opţiunea, Havel a vorbit despre necesitatea „unui sânge proaspăt, a unor noi impulsuri” în viaţa politică cehă. Deşi propunerea candidaturii lui Svejnar a venit din partea unui partener de coaliţie, principalul partid de guvernământ, ODS (Partidul Democratic Civic) îl susţine pe Klaus (el a fost ani de zile liderul acestei formaţiuni, iar la ora actuală este preşedintele de onoare). Svejnar este susţinut şi de opoziţia social-democrată şi de unele grupuri de senatori. Havel a respins obiecţiile legate de faptul că Svejnar trăieşte.mai mult în străinătate, apreciind că acesta este un avantaj enorm, deoarece astfel a rămas deasupra intrigilor politice din ţară.
El a menţionat că, în 1990, Svejnar a elaborat un plan alternativ de reformă economică în care a subliniat că înainte de transferul proprietăţii, trebuie create condiţiile legale corespunzătoare. „Din păcate nu i-am urmat sfatul şi am plătit scum pentru acest lucru”, a subliniat Havel, la postul commercial de radio Frekvence 1. Pe de-altă parte, el a considerat „ciudat” că cei care i se opun lui Svejnar, respectiv comuniştii (motivându-şi poziţia cu dubla cetăţenie a acestuia), susţin „reformele de piaţă fundamentaliste” ale lui Vaclav Klaus.
Premierul Mirek Topolanek a declarat, la rândul său, că pentru Cehia ar fi mult mai avantajoasă realegerea lui Vaclav Klaus. „El este un politician consecvent şi realegerea lui ca şef de stat ar fi în interesul Republicii Cehe”, a declarat premierul după convorbirile avute la castelul Lany cu actualul preşedinte al ţării. El l-a asigurat pe Klaus de „sprijinul total” al deputaţilor şi senatorilor ODS.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine













2 Comentarii [+] Adauga un comentariu
În Cehia a fost lansată campania pentru alegerile prezidenţiale care se vor desfăşura pe 8 februarie, noul şef de stat urmând să fie ales de cele două Camere ale Parlamentului.
Romanii traiesc mai prost decat locuitorii Trinidadului
28.11.2007/GARDIANUL
Romania ocupa locul 60, dupa Bulgaria si Trinidad, in topul tarilor in care se traieste cel mai bine. Aceasta este concluzia celui mai recent raport, realizat prin Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite. Raportul pe anul 2007/2008 stabileste clasamentul a 177 de tari si teritorii, in functie de nivelul de sanatate, educatie si trai. Potrivit cercetarii, tara in care se traieste cel mai bine, in prezent, este Islanda. Aceasta a surclasat Norvegia, Australia Canada si Irlanda, tarile cu cea mai buna economie de piata. O alta surpriza a clasamentului o reprezinta Statele Unite ale Americii, aflate in cadere libera de pe locul opt, pe care il ocupau anul trecut, pana pe locul 12. Tarile aflate la coada clasamentului realizat de expertii programului sunt cele africane. Majoritatea intra in categoria statelor cu cea mai slaba dezvoltare umana, ultimul loc fiind ocupat de Sierra Leone. Potrivit cercetarilor, in 10 astfel de tari, doi din cinci copii nu vor atinge varsta de 40 de ani. Principala cauza a fenomenului o reprezinta virusul HIV/SIDA care, potrivit raportului de anul trecut, a avut “un efect catastrofal†asupra duratei de viata. Cecetarea cuprinde 175 de state membre ale Natiunilor Unite, plus Hong Kong si Palestina. Din raport lipsesc insa 17 state, printre care Iraq, Afganistan si Somalia din cauza datelor inexacte.