Bancile americane nu vor mai fi susţinute dacă dau faliment

Paul Volcker, consilierul lui Obama, şi-ar fi dorit ca şi în SUA băncile să fie divizate n Foto: Reuters

În timp ce în SUA o eventuală salvare nu va mai veni de la contribuabil, Europa începe să dezmembreze băncile-mamut în "bănci bune" şi "bănci rele"

"Prea mare pentru a da faliment": a fost argumentul suprem invocat de administraţia lui George W Bush pentru a salva din banii contribuabilului (mai exact, 787 de miliarde de dolari) mamuţii lumii financiare, aflaţi în pragul colapsului la debutul crizei financiare. Noua administraţie însă a iniţiat, ieri, împreună cu Comisia pentru Finanţe din Camera Reprezentanţilor un proiect de lege menit să pună capăt ideii de salvare a băncilor din banul public.

Noua lege va forţa practic, scrie Huffington Post, băncile mari şi alte companii financiare să creeze şi să contribuie la un "superfond financiar", astfel încât să fie ele însele obligate să suporte nota de plată pe care ar presupune-o colapsul vreunui gigant financiar. Costurile pentru a rezolva o asemenea bancă falimentară vor fi întâi suportate din activele băncii (plăţile către clienţi) şi apoi din acest fond la care vor contribui toate băncile, se arată pe site-ul Camerei Reprezentanţilor. Fondul va fi conceput pentru a asigura instituţii financiare ce deţin peste 10 miliarde de dolari. Planul ar urma şi să permită Federal Reserve (Banca Centrală) puterea de a reduce dimensiunile unor bănci, fonduri de investiţii ori alte instituţii financiare a căror valoare depăşeşte 10 miliarde de dolari.

Băncile locale sau instituţii de creditare care au active de peste 10 miliarde de dolari, dar nu prezintă riscuri nu vor intra sub incidenţa fondului, relatează Bloomberg. Aceeaşi instituţie (Federal Reserve) va fi cea care va decide ce instituţii financiare prezintă cel mai mare risc pentru "stabilitatea pieţei financiare".

Cu toate acestea, mulţi economişti consideră că planul nu este suficient pentru a preveni o altă criză şi avertizează că bancherii vor găsi "portiţe" chiar şi în această legislaţie. Alan Greenspan (fostul şef al Băncii Centrale) şi Paul Volcker, consilier economic al lui Barack Obama, sunt de părere că băncile "mamut" ar trebui divizate.

Opţiunea Europei: ruperea băncilor

Băncile Lloyds, RBS şi Northern Rock din Marea Britanie vor fi divizate şi părţi din ele vor fi vândute pentru a crea alte trei bănci noi, scrie The Independent. Simplificând, noile bănci vor păstra doar activele "netoxice" şi nu vor avea datorii, ceea ce va însemna că vor fi profitabile. Jumătăţile neprofitabile ale băncilor vor rămâne deocamdată în administrarea statului, care va încerca să vândă încetul cu încetul creditele riscante. Scindarea ar urma să fie însă un procedeu de lungă durată - vânzarea RBS şi Lloyds s-ar putea realiza în următorii trei până la cinci ani şi va presupune vinderea a sute de filiale. Guvernul britanic speră că astfel va putea revitaliza şi competiţia pe o piaţă financiară dominată până acum de patru mari bănci: Barclays, HSBC, Lloyds şi RBS.

Divizarea celor trei bănci - Northern Rock, Lloyds şi RBS (care au fost salvate din banii publici, "colacul de salvare" britanic pentru bănci totalizând 1,2 trilioane de lire) va fi supervizată de Financial Investments, organismul special constituit de guvernul britanic pentru a urmări pe ce s-au dus banii contribuabilului. Guvernul britanic deţine un procent de 70,34% din RBS, de 43,44% din Lloyds şi 100% din activele Northern Rock. Luni, o altă bancă europeană mare - grupul olandez ING (care a fost şi ea recapitalizată din bani publici) - a anunţat luni că se va diviza, separând activităţile bancare de cele de asigurări, şi va deveni o bancă de mai mică anvergură, concentrată pe pieţele din Europa. Programul de restructurare al olandezilor, ca şi cel al britanicilor, a primit deja unda verde din partea Comisiei Europene.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine