Băncile falimentare ale Americii – marii contributori la campania lui Obama şi McCain
Lloyd Blankfein, CEO al Goldman Sachs, una dintre companiile care şi-au împărţit donaţiile
Candidaţii se acuză reciproc că ar fi primit finanţări ilegale din străinătate
Cea mai scumpă campanie prezidenţială din istoria SUA dă naştere la controverse pe măsură. Întreaga campanie electorală din Statele Unite (candidaţii la preşedinţie plus candidaţii pentru Congres) s-a dus pe bani grei – nu mai puţin de 1,6 miliarde de dolari!
Donaţiile directe sau din umbră sunt contabilizate şi studiate de presă, fie că e vorba de sume de sute de mii de dolari sau doar de câteva zeci de dolari. Poate cel mai interesant aspect este că, în ciuda crizei financiare, cele mai mari contribuţii pentru ambii candidaţi au fost făcute de bănci sau instituţii financiare. Cel mai mare contributor (cu aproape 360.000 de $), la puşculiţa lui McCain este grupul financiar şi de asigurări Merrill Lynch, urmat de Citigroup, Morgan Stanley, Goldman Sachs şi JP Morgan Chase&Co. Tot cu sume de sute de mii de dolari l-au mai sprijinit pe republican şi banca Wachovia, Bank of America, Bank New York Mellon, dar şi prima bancă falimentată de criză: Lehman Brothers.
Cel mai mare contributor pentru democratul Barack Obama este Universitatea din California, cu aproape un milion de dolari, el având însă pe „stat” şi alte universităţi de renume, precum Stanford, Columbia sau Universitatea din Chicago.
Instituţii financiare precum Goldman Sachs, JP Morgan au contribuit însă şi pentru bugetul de campanie al lui Obama, ba chiar cu sume de până la opt ori mai mari decât în cazul republicanului. Sumele explică, în mare măsură, de ce ambii candidaţi au păstrat tăcerea mult timp asupra crizei financiare şi a comportamentului bancherilor americani.
Obama a mai beneficiat de ajutor financiar consistent şi din partea unor corporaţii precum IBM, Microsoft sau Google. În schimb, democratul a acceptat doar 400.000 de dolari din banii de la buget, spre deosebire de John McCain, care a strâns şi sutele de mii de dolari de la administraţie, dar şi separat, de la Armata SUA şi de la Departamentul Apărării.
De pe listele oficiale de donatori lipsesc însă companii precum Bechtel (donator fidel al republicanilor, ce a contribuit cu cel puţin trei milioane de dolari la precedenta campanie republicană şi a fost recompensată cu contracte generoase în Irak de administraţia Bush).
Un aspect mai puţin obişnuit este că firmele mari din industria apărării s-au reprofilat anul acesta pe donaţii pentru democraţi. Obama a primit astfel peste 800.000 de dolari de la firme din domeniul industriei de armament şi echipamente, scrie revista Time. Şi asta în ciuda faptului că republicanii sunt în mod tradiţional mai dispuşi să cheltuiască sume foarte mari pentru apărare, dar şi a faptului că, spre deosebire de republicanul John McCain, erou de război, Obama nu are o carieră militară în spate.
Nereguli în contabilitatea de campanie a ambilor candidaţi
Potrivit site-urilor oficiale, şi candidatul democrat, dar şi cel republican au strâns grosul bugetului de campanie din donaţii „mărunte”, de sub 200 de dolari, făcute prin intermediul donaţiilor online. Obama a strâns astfel peste 300 de milioane de dolari (din 639 de milioane strânse în total), iar McCain – 130 de milioane (din 360 de milioane). Contribuţiile mici au stârnit şi cele mai mari controverse. De pildă, firma de investigaţii a unui fost agent CIA a descoperit că 118 persoane ar fi făcut donaţii ilegale pentru Obama. Printre aceştia, un bulgar ce şi-a lăsat adresa din Sofia (legea electorală interzice contribuţiile cetăţenilor străini) sau chiar propria mătuşă, aflată ca imigrant ilegal în SUA (şi căreia echipa lui Obama i-a restituit donaţia de 230 de dolari).
Alţi donatori pentru Obama au declarat că sunt cetăţeni din Camerun, Nigeria, Pakistan. O altă donaţie controversată este, potrivit presei americane, cea făcută de doi fraţi din Fâşia Gaza, în valoare de 30.000 de dolari. În schimb, democratul a strâns, legal, de la cetăţenii americani aflaţi în Europa aproximativ un milion de dolari, dar şi mare parte din voturile lor anticipate.
Republicanii sunt şi ei acuzaţi că ar fi acceptat o donaţie de nu mai puţin de 110.000 de dolari (din care, 70.000 pentru McCain) din partea unui cetăţean din Taiwan – Shi Sheng Hao, contra promisiunii că îl vor ajuta pe acesta să-şi deschidă un cazinou. Republicanii au mai primit şi 50.000 de dolari de la partenerii de afaceri iordanieni ai unui membru al partidului – bani pe care au anunţat că îi vor returna. În plus, un cuplu din statul Georgia ar fi făcut o donaţie mult prea generoasă pentru republicani – 70.000 de dolari. În sine, contribuţia nu depăşeşte limita legală impusă de lege, dar împreună cu donaţiile făcute republicanilor şi anul trecut, Richard şi Barbara Gaby au depăşit maximumul permis, de 108.200 de dolari, a indicat Comisia electorală americană. (E.F.)
Citeşte în ediţia de azi şi:
Cu cine ţin politicienii români
Barack Obama, un intelectual „socialist”
McCain, prototipul eroului american
Congresul american, o miză la fel de importantă ca preşedinţia
Cum votează americanii – o veşnică „ciudăţenie”
Războiul internetului – câştigat de Obama
Gafe cu musulmani şi caricaturi cu terorişti
Un lanţ de greşeli în tabăra republicană
Obama a cerut voturile românilor din America
Ziarele americane şi-au ales preşedintele
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















8 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Cea mai scumpă campanie prezidenţială din istoria SUA dă naştere la controverse pe măsură. Întreaga campanie electorală din Statele Unite (candidaţii la preşedinţie plus candidaţii pentru Congres) s-a dus pe bani grei – nu mai puţin de 1,6 miliarde de dolari!
mai desteptilor, contributiile nu sunt facute de firmele respective, ci de angajatii firmelor... nici o firma nu are voie in america sa contribuie la finantarea campaniilor electorale.
de exemplu, universitatea california e o universitate *de stat*... nu ar avea cum sa faca contributii electorale. au facut contributiile respective studentii si profesorii de la universitatea respectiva. dar cand contribuim cu o anumita suma, suntem intrebati si care ne este angajatorul si atunci exista si statistica asta pe care o citati voi fara sa stiti despre ce e vorba.
nu are importanta ca sumele donate nu provin din bugetul univesitatii,are importanta orientarea politica a personalului ( si poate si a studentilor)unei universitati.datele confirma angajarea cadrelor universitare din usa la stanga spectrului politic(stanga americana,bineinteles)
uite ca si in america sint cercuri de interese cum zice presedintele.
totul este fals si aiurea,armata este bugetara,upa mine nu ar avea dreptul ca din banii me i ca democrat sa sponsorizeze pe mccain,si nici universitatile nu au cum sa sponsorizeze pe cineva,pentru ca proprii studenti sant sponsorizati de banci,ale caror beneficii vor venii peste 4-5 ani.cred ca santweti plimbati cu balonul si nu cred ca vom fi noi mai tari decat ei
de data asta ,promit ca anul vii tor sa nu mai platesc taxe.conform legii nu sant obligat,taxele sant benevole,am credite sufciente la social securiry si medicare asa ca voi face o pauza,nu rezolv nimic
cainele moare de drum lung si romanul de grija banilor americanilor in campania electorala