Băncile germane sunt acuzate că grăbesc o nouă criză

Băncile germane preferă să cumpere obligaţiuni şi să speculeze la Bursă, activităţi mult mai profitabile decât creditarea industriei

Guvernul de la Berlin este nevoit să împrumute direct anumite ramuri industriale, pentru că instituţiile de credit, deşi şi-au refăcut capitalul, evită să-şi asume riscuri

Băncile nu îşi asumă responsabilitatea de a oferi credite” – acest diagnostic asupra situaţiei economice din Germania a fost pus de ministrul Economiei, Peer Steinbrück, care avertizează că ţara este ameninţată de perspectiva adâncirii recesiunii.

Departe de optimismul care a însoţit ştirea că economia germană a crescut cu 0,3% în trimestrul aprilie-iunie 2009, ministrul a atras atenţia în legătură cu „condiţiile devenite mai grele pentru unele industrii”.

Constructorii de electroechipamente, de maşini-unelte şi vapoare, plus industria chimică sunt în pericol de a rămâne fără bani pentru finanţarea ciclurilor de producţie, consideră ministrul, citat de The Daily Telegraph. „Avem dovezi clare de la firme mari şi mici că creditarea este blocată”, a dezvăluit Steinbrück, pentru a demonta viziunea că „ce a fost mai rău a trecut” pentru Germania.

Dimpotrivă, lipsa de lichidităţi din economie s-a accentuat din nou, încât Guvernul se vede nevoit să ofere „împrumuturi globale” unor ramuri industriale, printr-o bancă de stat – Institutul de Credit pentru Reconstrucţie (KfW).

În acest scop, banca mai dispune de 60 miliarde euro din banii pompaţi de Guvern în economie la sfârşitul lui 2008. Statul va interveni prin credite cu dobânzi mici date agenţilor economici şi garanţii.
Planurile de stimulare, concepute să ţină până la alegeri În ciuda optimismului investitorilor şi consumatorilor germani relevat de ultimele sondaje, viziunea unor analişti nu consideră că există temei pentru aceasta. De pildă, Hans Redeker, expert valutar la BNP Parisbas, crede că întregul plan de stimulare a economiei a fost conceput de Guvern să ascundă lipsa de reforme până după alegerile programate la 27 septembrie. Scopul principal a fost evitarea concedierilor într-un an electoral.

Primind ajutoare de la stat, întreprinderile şi-au permis să ţină în continuare angajaţi cu timp de lucru redus. Cu timpul însă, acei muncitori ţinuţi degeaba au început să adune pierderi în registrele contabile. Pe de altă parte, cele cinci miliarde alocate primei de casare au dus la o explozie a cererii de autovehicule, pentru care toate statele cu industrie de profil invidiază Germania. La momentul când banii se vor epuiza, cererea se va prăbuşi la fel de spectaculos, ceea ce va atrage concedieri masive în sectorul auto.

Acestor probleme structurale ale economiei, li se adaugă lipsa unui model de afaceri „viabil” în cazul celor mai multe bănci, a acuzat Steinbrück. El crede că „băncile preferă să-şi pună banii în obligaţiuni decât în noi credite, pentru că scot profituri mai mari. După doi ani de criză financiară, mentalitatea de speculator devine dominantă din nou”.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine