11 comentarii 17 afișări

Barack Obama vrea privatizarea programului spaţial şi renunţă la întoarcerea americanilor pe Lună până în 2020

de Bogdan MUNTEANU Postat la: 29.01.2010 19:23 Ultima actualizare: 29.01.2010 19:24

Barack Obama vrea privatizarea programului spaţial şi renunţă la întoarcerea americanilor pe Lună până în 2020

NASA va primi numai 100 miliarde dolari în următorii cinci ani, bani care îi ajung pentru întreţinerea Staţiei Spaţiale Internaţionale, dar nu pentru proiecte ambiţioase, pentru care va căuta parteneri din sectorul privat

Agenţia spaţială americană (NASA) va trebui să se deschidă către parteneriate cu firme private şi nu mai are drept obiectiv întoarcerea americanilor pe Lună până în 2020, se arată în proiectul de buget pe 2011, pe care Casa Albă îl va înainta Congresului, săptămâna viitoare.

În privinţa programelor spaţiale ale SUA, se pare că preşedintele Barack Obama a renunţat la ambiţia lui George W. Bush, enunţată în 2004, ca americanii să se întoarcă pe Lună până în 2020. Dezvăluirea a fost făcut de cotidianul The New York Times, care a intrat în posesia proiectului de buget.

Proiectul "Constellation", pe care Bush îl voia să succeadă programului "Apollo" nu mai este considerat de actualitate de Obama. Astfel, preşedintele îşi respectă angajamentul luat, miercuri, în discursul privind "Starea Naţiunii", ocazie cu care a spus că "parcurgem rând cu rând bugetul în căutarea de proiecte care nu sunt eficace şi costă prea mult, pentru a le suprima".

Bugetul NASA va creşte - primind un total de 100 miliarde USD din 2011 până în 2015 - însă creşterea nu va fi suficientă pentru a acoperi cheltuielile presupuse de "Constellation". Banii vor merge cu precădere către întreţinerea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) şi către dezvoltarea unei noi navete.

Preşedintele Obama ar fi indicat expres acest ultim obiectiv, pentru a reduce dependenţa NASA de rachetele ruseşti Soyuz - care au reprezentat singura legătură dintre Pământ şi ISS în ultimii ani.

Luna şi Marte - deschise "intereselor antreprenoriale"

Obama nu doreşte renunţarea completă la ambiţia SUA de a ajunge pe Lună şi pe Marte cu echipaje umane, ci ca NASA să permită accederea în spaţiu a unor companii particulare, care să dezvolte propiile programe de explorare şi ale căror investiţii în domeniu să faciliteze apariţia unor noi tehnologii.

De pildă, un sistem de "taxi spaţial" (navete dezvoltate şi operate de companii private) ar putea asigura transporturile spre şi dinspre ISS. O firmă care ar putea oferi astfel de servicii pentru NASA este United Launch Alliance - un joint venture între Boeing şi Lockheed Martin. Altă companie este Space Exploration Technologies, fondată de PayPal - gigant mondial al plăţilor online.

Îngrijorare la centrele spaţiale din Texas şi Florida

Vestea "privatizării" explorării spaţiale nu este bine-primită de angajaţii (respectiv de congresmanii din circumscripţiile respective) de la Centrul Spaţial Johnson (Texas) şi Centrul Spaţial Kennedy (Florida).

La acesta din urmă, aproape o treime din cele 15.000 locuri de muncă vor dispărea după ce NASA renunţă, în cel mult un an, la navetele spaţiale a căror durată de funcţionare expiră. Înlocuirea acestora cu mijloace de transport "private" nu va crea mai mult de 1.700 de noi slujbe în Florida.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
nasa
,programul spaţial
,astronauţi lună
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

11 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 mossadu' 30.01.2010 02:37

m-ar mira sa faca una ca asta.si-ar pune in cap toti trantorii de la nasa si senatorii care iau spagi grase de pe urma asazisei aselenizari,precum si alte scenarii-proiecte de domeniu' stiintifico-fantasticului.cu trucaju' ala de doi centi si-au luat zeci de ani salarii nesimtite de pe urma lu' joe six-pack care in prostia lui,a si sarbatorit evenimentu' tras pa platourile din Hollywood.bey muntene,fi destept ca tara geme....

 
#2 sa traica basescu si cu boc bine! 30.01.2010 10:24

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#3 ion 30.01.2010 15:52

Prezicea bine Putin ca Obama o sa fie o mare dezamagire, inca 3 ani si poate scapam de el,

 
#4 PMS VICTORIE 30.01.2010 16:38

VEZI MISCAREASOCIALISTA RO

 
#5 Om 30.01.2010 20:01

Nu comunic

 
#6 @Om 31.01.2010 04:30

Cine nu comunica ramane mic si ... in fine, mic.

 
#7 dhopital 31.01.2010 04:51

@mossadu';bey boratura,tu pe ce constelatie ti-ai luat-o in mana ? poponichke !!! pennsylvania poponichke.

 
#8 Dhopital 31.01.2010 06:02

Am terminat de mancat tot c'acatul din vidanje. Acuma o sa-l mananc pe calache, cu c'acat cu tot.

 
#9 mossadu' 31.01.2010 10:15

bey calache,spune-mi si mie cum mi-o inpingi pe la maroniul cel belit.mie imi place sa o iau la poparntocu.

 
#10 Iuliana 31.01.2010 17:24

Sa trimitem toti evreii pe luna

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa