„Bebeluşii crizei”: recesiunea a produs în Europa un baby boom

„Bebeluşii crizei”: recesiunea a produs în Europa un baby boom

Nu numai războaiele determină o creştere bruscă a natalităţii. Statisticile oficiale şi informaţiile disparate adunate de EurActiv demonstrează că mai multe state ale Uniunii Europene cunosc o creştere mare a ratei fertilităţii, tendinţă surprinzătoare în contextul actualei crize economico-financiare. Din Franţa şi până în Finlanda şi Polonia, numărul de copii creşte, părinţii fiind poate convinşi şi de măsurile de protecţie socială mai consistente acordate de stat sau chiar impuse de UE. Fenomenul este cu atât mai curios cu cât sociologii considerau până acum că „baby boom-ul” se produce, în general, în perioade de creştere economică susţinută, stabilitate şi optimism.

Franţa Criza nu a descurajat cuplurile care îşi doreau un copil, dimpotrivă: în 2008, rata natalităţii a crescut cu 1,2% faţă de precedentul an, iar tendinţa de creştere este stabilă. Cu 829.000 naşteri pe an, Franţa a atins rate ale fertilităţii neegalate din 1981. Cu mai bine de doi copii de femeie, Franţa are a doua cea mai mare rată a fertilităţii din Europa, după Irlanda, o ţară cu puternice tradiţii catolice.
Sociologii explică baby boomul din Franţa prin nivelul bun al protecţiei sociale din ţară. În plus, în perioade de criză, francezii au tendinţa de a se întoarce la valorile fundamentale, precum familia. Franţa nu a cunoscut o scădere a ratei natalităţii nici în perioada crizei petrolului, din anii 1970, arată statisticile.
Tot statisticile arată însă că femeile franceze tind să devină mame la vârste tot mai înaintate. În 2008, 21,4% din nou-născuţii din Franţa aveau o mamă cu vârsta peste 35 de ani, comparativ cu 16,3% în urmă cu zece ani. Această tendinţă este şi mai pronunţată în cazul taţilor. De asemenea, este în creştere şi numărul copiilor născuţi din părinţi necăsătoriţi – aceştia reprezintă, în 2008, 52% din totalul naşterilor - cu 10% mai mult decât în 1998. Şi procentul copiilor proveniţi din căsătorii mixte este tot mai mare: 12,7% din totalul nou-născuţilor, comparativ cu 8% în 1998.

Belgia În Belgia se observă o tendinţă similară. Rata natalităţii este în creştere şi presa vorbeşte deja despre un „baby boom”. Rata fertilităţii a atins valoarea fără precedent de 1,7 copii de femeie, iar în Bruxelles este chiar de 2. În urmă cu 15 ani rata fertilităţii era de 1,56 copii de femeie.

Italia În această ţară, surprinzătorul baby boom pare alimentat de creşterea fertilităţii, dar şi de imigraţie. Deşi nu există deocamdată statistici actualizate pentru 2009, presa locală relatează despre rate record ale naşterilor în diverse maternităţi din ţară. Annamaria Celesti, medic ginecolog şi consilier regional în Toscana, consideră că tocmai criza economică a determinat femeile să facă mai mulţi copii. „Copiii sunt motorul revenirii societăţii, deoarece ei reprezintă o investiţie pentru familie şi o mare resursă economică pentru viitor”, spunea ea.
În mod tradiţional o ţară de destinaţie a imigranţilor, populaţia Italiei a crescut în fiecare an al ultimului deceniu, însă acest lucru se datorează aproape exclusiv imigraţiei. Nu mai puţin de 15% din numărul nou-născuţilor din 2008 proveneau din mame străine.

Marea Britanie O situaţie similară se observă şi în Marea Britanie. Dacă în 2001 rata fertilităţii era de 1,63 copii de femeie, în 2009, ea a ajuns la 1,96. Dar şi aici, ca şi în Italia, imigranţii joacă un rol important. În Marea Britanie a crescut mai mult ca niciodată numărul femeilor la vârsta la care ar putea să aibă un copil provenite din Pakistan, India, Europa de Est sau Africa. Cele mai multe mame nebritanice care au născut anul acesta proveneau din Pakistan, însă şi mamele poloneze „vin din urmă”: dacă în 2005 s-au născut în Marea Britanie 3.403 copii din mame poloneze, anul acesta numărul lor a ajuns la 16.101.

Islanda Presa islandeză pomeneşte tot mai insistent şi ea despre „bebeluşii crizei”. Statisticile arată o creştere cu 3,5% a numărului naşterilor în intervalul 1 ianuarie - 10 august 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Analiştii spun că, în Islanda cea puternic lovită de criză, oamenii dau dovadă de simţ practic şi profită de ajutoarele sociale oferite de guvern. Părinţii primesc nouă luni de concediu plătit după naşterea unui copil: trei luni pentru mamă, trei luni pentru tată, iar restul de trei luni poate fi luat de oricare dintre ei.

Finlanda Semnele unui baby boom existau încă din 2008 în Finlanda, iar tendinţa se menţine şi anul acesta. Anul trecut s-au născut cu 800 de copii mai mulţi decât în 2007. Rata fertilităţii este la cele mai ridicate cote din acest deceniu - 1,85 copii de femeie (faţă de 1,83 în 2007). Doar în 1994 s-a înregistrat o rată a fertilităţii mai mare decât în 2008.

Polonia Fenomenul de baby boom se resimte şi în unele ţări din Europa de Est, lucru explicat de specialişti prin „efectul de prindere din urmă”, după anii de greutăţi îndurate în procesul de tranziţie de la comunism la economia de piaţă, când multe cupluri au amânat decizia de a avea un copil. Statisticile din Varşovia arată că în capitala Poloniei se înregistrează un număr mult mai mare de nou-născuţi decât în ultimii ani. Presa relatează zilnic despre maternităţi aglomerate, atât în saloane, cât şi pe coridoare. În maternităţile private nu există astfel de probleme, însă acolo o naştere este mult mai costisitoare.

Bulgaria Şi în ţara vecină, în cel de-al doilea trimestru al acestui an, numărul nou-născuţilor era deja cu 7% mai mare decât în 2008. Sociologii spun că, în vremuri grele, bulgarii au tendinţa de a „sfida provocările”. Acest lucru pare confirmat şi de faptul că cele mai mari creşteri ale ratei natalităţii - de până la 30% - s-au înregistrat în cele mai sărace regiuni, în nord-vestul ţării.

România În România, EurActiv susţine că ar putea să se producă un baby boom, însă acest fenomen este mai dificil de surprins în ceea ce îi priveşte pe conaţionalii noştri, de vreme ce sute de mii de români sunt plecaţi la muncă în străinătate, în special în Italia şi Spania. Profesorul Ioan Bolovan de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj nu crede însă că România va asista la un baby boom, deoarece „realităţile de la noi sunt mult diferite de cele din alte state UE. În primul rând, politicile ce privesc familia nu au coerenţa şi consistenţa celor din alte state UE. Noi nu avem decât măsuri disparate şi o lipsă de viziune. Starea proastă a economiei contribuie şi ea la aceste realităţi, precum şi absenţa unei strategii pe termen mediu şi lung”.
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine