Britanicii, avertizaţi de Ministerul de Externe să se comporte decent în vacanţele peste hotare

63 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 16.06.2009 22:01

• Raspunde

Nepoliticoşi, gălăgioşi, beţivi, indecent îmbrăcaţi şi gata să sară la bătaie – aceasta este imaginea pe care o au turiştii din Regatul Unit (UK) în ţările pe care le vizitează, încât Foreign Office-ul (FCO – ministerul de Externe de la Londra) a emis o avertizare, îndemnându-şi cetăţenii să se îmbrace adecvat tradiţiilor legale.

 

#2 lingailor 16.06.2009 22:01

• Raspunde

f bine. stiu sa traiasca. restu, luati p(_)la

 

#3 mossadu' 16.06.2009 22:03

• Raspunde

o f/ut in c/ur pe mama mea...valeria

 

#4 Israelul a inzecit c 16.06.2009 22:14

• Raspunde

israelul a inzecit compensatiile pentru victimele holocaustului
guvernul israelian a cazut de acod cu organizatiile victimelor holocaustului sa sporeasca indemnizatiile pentru supravietuitorii ghetourilor si lagarelor naziste stabiliti in israel, de la 20 la 250 dolari pe luna. acestia vor beneficia de scutiri de taxe si facilitati la serviciile publice in functie de venituri, a anuntat primul ministru ehud olmert.
acordul, incheiat dupa mai multe saptamani de proteste ale supravietuitorilor holocaustului, nu prevede ce sume compensatorii vor primi victimele care nu au ajuns in ghetouri si in lagare, in speta refugiatii al caror numar se ridica la 85.000. guvernul olmert a fost acuzat de „abandonarea“ celor 240.000 de supravietuitori ai holocaustului din israel, dupa ce luna trecta a anuntat un proiect de compensare a acestor victime cu 20 de dolari pe luna. “pentru prima data statul israel ia problema aceasta in serios”, a declarat un reprezentant al organizatiilor supravietuitorilor, uri arazi.

 

#5 pentru ca istoria sa 16.06.2009 22:17

• Raspunde

comentapentru ca istoria sa nu se repete
****://***.gazetad emaramures.ro/fullne ws.php?id=988

a noua zi din octombrie a fost proclamata ziua holocaustului. pentru ca niciunde in romania holocaustul n-a facut mai multe victime ca in maramures (peste 40.000 de evrei au fost deportati in lagarele mortii), reamintim acele vremuri. si pentru ca istoria sa nu se mai repete. in numele normalitatii, violenta nu este o solutie rationala.

la recensamantul din anul 1938, in maramures erau circa 38.000 de evrei (adica peste 22 % din populatia judetului). in 1944, numarul acestora a fost estimat la peste 43.000 (la acea vreme, mai mult de jumatate din populatia sighetului era evreiasca). in anii interbelici, comunitate mozaica a dat romaniei artisti, medici, profesori, scriitori, parlamentari (mihai szmuk) si chiar un viceprimar al orasului (smith volt), ori mari magnati ai industriei, precum cei din familiile kahan sau groedl.
o data cu diktatul de la viena, prin care maramuresul impreuna cu ardealul de nord au fost cedate, fara lupta, ungariei horthiste, situatia evreimii s-a schimbat radical. regimul fascist care conducea ungaria, afiliat doctrinar arianismului nazist al lui hitler, proclama, printre altele, purificarea etnica si moartea evreilorââ€åš

tr ansformati in sapun

prima deportare a evreilor maramureseni, cvasinecunoscuta astazi, a avut loc inca pe 24 iulie 1941. atunci, 409 iudaici din satul craciunesti au fost exterminati intr-un lagar din galitia. tot in iulie 1941 au mai fost deportati 251 evrei din viseu de sus. niciunul nu s-a mai intors. din 6 mai 1944 a inceput marea deportare. aproximativ 43.000 de evrei maramureseni au fost incarcati in noua trenuri de vite si transportati la auschwitz-birkenau. dupa eliberarea acestora de catre armata americana (in aprilie 1945), s-au mai intors doar 2.500. peste 11.000 de copii cu varsta sub 12 ani au fost transformati in scrum in crematoriile sinistrelor lagare ale mortii. dintre putinii supravietuitori reintorsi la viata, au fost celebrii scriitori heidi fried si elie wiesel (laureat al premiului nobel), fratii artisti ovitz, medicul primar al sighetului armin guttman si alti cativa.
printre cei ramasi pe campiile mazuriene ii amintim pe celebrul doctor pediatru sighetean jung, jumatate din familia de rabini si carturari teitelbaum si multi, multi altii. ââ€âœmana supravietuitoareâ ;â€â de evrei reintorsi in sighet, au adus din lagar doua lazi cu sapun facut din evrei, ââ€âjudenseifeâ†â. ramasitele sunt ingropate azi in cimitirul mozaic, sub placa ââ€âmonumentului sapunului.ââ€â

contin uarea terorii

maramuresul a fost scapat de teroarea horthista pe 15 octombrie 1944, de catre armata rosie, la patru luni dupa plecarea ultimului tren al mortii incarcat cu evrei. tragic este ca si dupa retragerea fascistilor s-au mai comis omoruri rasiale: in 1945 in muntii borsei, o evreica ascunsa prin munti si cu mintile ratacite a fost impuscata cu sadism de catre granicerii romani. in vara aceluiasi an, luptatorii fascistului ucrainean banderov (a carui banda secesionisto-terorista a inspaimantat maramuresul pana prin 1949) au ridicat din comuna poienile de sub munte 14 copii evrei, abia intorsi din deportare, i-au incarcat cu mancarea jefuita de la sateni si i-au dus in muntele copilasu, loc unde fetele evreice au fost violate. apoi, au fost ucisi cu totii.
abia cu acest ultim sinistru episod putem considera incheiat holocaustul din maramures. ascunsi prin munti sau in beciurile caselor catorva romani inimosi, in urma tavalugului horthist au ramas totusi circa 100 de evrei, care au supravietuit pana la sosirea armatei sovietice ââ€âeliberatoare&a circ;â€â.

decima ti

comunitatea evreiasca a fost redusa numeric la doar 5 % din ceea ce fusese anterior razboiului. in anii 1940-1944, din cele 1.800 de case evreiesti din sighet au fost distruse 600, iar din cele noua sinagogi mari, sapte au fost rase de pe fata pamantului.
asa au trecut evreii prin cel mai dificil hop din istoria lor milenara. azi, mana de israeliti ramasi in maramures, comemoreaza an de an fatidicele fapte savarsite cu sase decenii in urma. spre a servi de aducere aminte tuturor si pentru ca istoria sa nu se mai repete.

teofil ivanciucriu

 

#6 romanii nu cunosc mu 16.06.2009 22:26

• Raspunde

comentariuromanii nu cunosc multe despre holocaust

perceptii despre holocaust
un sondaj de opinie realizat la comanda institutului national pentru studierea holocaustului din romania "elie wiesel" arata ca cei mai multi dintre respondenti declara ca au auzit despre holocaust (65%), dar acest lucru variaza in functie de nivelul de educatie si mediul de rezidenta (creste o data cu nivelul de educatie, iar cea mai slaba cunoastere se inregistreaza in mediul rural).
dintre cei care au declarat la intrebarea anterioara ca au auzit despre holocaust, majoritatea definesc spontan acest termen ca fiind “exterminarea evreilor de catre germani” (54%).
holocaustul este perceput de marea majoritate a respondentilor ca un fenomen petrecut in germania (66%); un procent mai mic de respondenti este de acord ca a avut loc si in alte tari din europa (39%). 52% dintre respondentii de nationalitate maghiara au mentionat ca holocaustul a avut loc si in alte tari din europa, semnificativ mai mult decit media.
numai circa 28% dintre respondenti sint de acord ca holocaustul a avut loc si in romania, iar circa 27% nu pot preciza in ce tari a avut loc acesta.
cei care au declarat ca holocaustul a avut loc in romania au asociat aceasta cu „deportarea evreilor in locuri izolate sau in alte tari” (74%), urmat de „arestari in masa ale evreilor” (67%) si „exproprierea bunurilor si evacuarea fortata din locuinte” (62%). categoria „executii in masa ale evreilor (pogromuri)” este rar mentionata (26%).
pe de alta parte, germania nazista este considerata ca fiind in principal responsabila pentru declansarea holocaustului in romania (79%), urmata la mare distanta de guvernul antonescu (11%).
in ansamblu, atunci cind sint mentionati toti factorii responsabili, germania nazista este considerata ca factor responsabil de catre 90% dintre respondenti, iar guvernul antonescu de 47% dintre acestia, urmat de urss cu 11%.
interesul in raport cu problema holocaustului nu este deosebit de ridicat in rindul populatiei, doar 6% din respondenti declarindu-se interesati sau foarte interesati de acest subiect.
principala sursa de informare pentru cei care se arata interesati de problematica holocaustului este televiziunea (38%), urmata de cartile de istorie (14%) si emisiunile radio (11%).

imaginea maresalului ion antonescu
mai mult de 40% dintre respondenti nu pot face aprecieri asupra personalitatii maresalului ion antonescu, ceea ce indica o slaba cunoastere a activitatii acestuia, precum si a evenimentelor care au avut loc in perioada respectiva.
acesta este apreciat de unii dintre respondenti ca „mare patriot” (46%), „mare strateg” (44%), iar cca. 1/3 din esantion crede ca „trebuie reabilitat pentru ceea ce a facut pentru romania”.
circa 24% din esantion sint de acord ca ion antonescu „a fost un lider democrat”, in timp ce 27% nu sint de acord cu aceasta. in mod similar, afirmatia ca acesta „a facut romania mare” intruneste 22% acord si 27% dezacord.
faptul ca ion antonescu ar fi fost un „salvator al evreilor” intruneste doar 15% din opinii, 31% din esantion nefiind de acord cu aceasta afirmatie.
circa 33% dintre respondenti sint de parere ca este “responsabil pentru crime impotriva rromilor” si 28% ca „a fost un dictator”.
doar un sfert din respondenti considera ca acesta „este responsabil de crime impotriva evreilor” si cca. 20% ca „a condus romania la dezastru“ si ca „a fost un criminal de razboi”, in timp ce cca. 32% dintre respondenti nu sint de acord cu aceste doua afirmatii.
perceptii referitoare la antisemitism
doar o mica parte dintre respondenti declara ca in romania exista partide cu mesaj antisemit (16%). partidul romania mare este cel mai frecvent mentionat ca avind mesaje antisemite (84% dintre cei care au identificat o organizatie politica cu acest tip de mesaj, au marcat partidul romania mare ca exponent al categoriei).

doar o mica parte dintre romani percep unele minoritati din romania ca reprezentind o „amenintare&rdquo ;, rromii (14%) si maghiarii (11%) fiind minoritatile care inregistreaza scorurile cele mai mari. din perspectiva unei categorii analitice distincte, aceleasi minoritati sint mentionate si ca reprezentind o „problema” pentru romania (33% - rromii si 18% - maghiarii), fara a fi etichetate in acest caz ca minoritati care reprezinta o „amenintare”.
evreii sint perceputi mai curind neutru de cca. 1/3 din respondenti, nici ca problema, dar nici ca generatori ai unui avantaj pentru romania. aceasta minoritate beneficiaza si de aprecieri pozitive, 15% dintre respondenti apreciind ca are o contributie folositoare in anumite regiuni si ocupatii, iar 10% declarind ca este o resursa valoroasa pentru tara noastra.
majoritatea respondentilor (58-71%) considera ca minoritatile au aceleasi drepturi ca si ceilalti cetateni ai romaniei.
exista si respondenti care considera ca minoritatea maghiara beneficiaza de mai multe drepturi decit majoritatea (20%), iar 10% din totalul esantionului are aceeasi opinie despre minoritatea rroma.
datele sondajului au fost culese in perioada aprilie-mai 2007 si au o marja de eroare de 3%.

 

#7 j 16.06.2009 22:29

• Raspunde

asta e al treilea articol consecutiv in care vad greseli grave de logica.daca tu poti intelege ce ai scris,urangutanule,atunci ai o vacanta de la mine. in nordul africii,care este in brazila. adica in turcia.

 

#8 Austria ofera recomp 16.06.2009 22:31

• Raspunde

austria ofera recompensa pentru informatii despre doi criminali nazisti
viena – austria a oferit recompense in valoare de 50.000 de euro pentru informatii care sa conduca la arestarea a doi criminali nazisti, unul dintre ei un personaj cheie suspectat ca ar fi planuit uciderea de evrei in timpul celui de-al doilea razboi mondial, informeaza associated press.
un anunt postat pe website-ul ministerului austriac de justitie prezinta fotografii si descrierea fizica a lui aribert heim, fost doctor intr-un lagar de concentrare nazist, si a lui alois brunner, mana dreapta a lui adolf eichmann, un ofiter gestapo care a organizat exterminarea de evrei.
anuntul, disponibil in patru limbi straine, face cunoscut ca persoanele care pot oferi informatii autoritatilor austriece pentru capturarea ambilor barbati vor primi recompense in valoare de 50.000 de euro.
potrivit informatiilor oferite, heim este suspectat ca ar fi ucis numerosi prizonieri in lagarul de concentrare mauthausen, injectindu-le o substanta otravitoare direct in inima. brunner este la rindul sau suspectat ca ar fi implicat in deportarea de evrei in scopul uciderii lor.

 

#9 povestea unei suprav 16.06.2009 22:32

• Raspunde

povestea unei supravietuitoare

ester daskal, o evreica din satu mare, a supravietuit holocaustului si a plecat in america, unde a devenit un mentor pentru imigranti.
***
in 1944, la auschwitz, ester daskal, o evreica din satu mare, si prietena ei defilau prin fata lui josef mengele, doctorul nazist botezat “ingerul mortii”. dar n-au invins-o nici auschwitzul, nici mengele. ester daskal a murit luna trecuta, la 93 de ani, in beachwood – cleveland, iar ziarele locale au prezentat povestea vietii ei, ca pe un exemplu de curaj si daruire.
“mengele venea la doua - trei saptamini”, isi aminteste cumnata si prietena lui ester, rose dancziger schwartz. “ne dezbracam de putinele haine pe care le aveam. ne radeam parul de pe corp. trebuia sa defilam prin fata lui mengele”.
femeile care pareau slabite, erau trimise de doctor intr-o anumita directie, probabil traseul catre camera de gazare. de fiecare data, mengele le-a trimis pe rose si pe ester cu celelalte, care pareau intr-o conditie mai buna, in directia opusa.
asta insemna ca, cel putin pina la urmatarea inspectie, scapasera.

casatorita inainte de auschwitz
ester moses s-a nascut in 1914, intr-un sat din regiunea satu mare, “o enclava a evreilor hasidici”, dupa cum o caracterizeaza jurnalistii americani. cu sase saptamini inainte ca soldatii germani sa o duca in lagarul de la auschwitz, ester s-a casatorit cu alex daskal, care avea sa fie dus la rindul sau intr-un lagar de munca fortata.
“cind s-au regasit, el era slab ca un schelet”, isi aminteste schwartz, al carei accent tradeaza inca radacinile romanesti.
“a fost un miracol ca s-au regasit si au trait impreuna aproape 60 de ani, pina la moartea lui alex, in 2003”.
la sfirsitul anilor '40, cuplul a plecat la niste rude care locuiau in cleveland. “locuiam toti intr-o camera, care era deasupra unui bar”, isi aminteste fata lui ester. “mama pusese o draperie si transformase incaperea in doua camere: dormitorul si sufragerie. nu aveam loc sa ne jucam, dar nu-mi amintesc asta ca pe ceva rau. erau multi imigranti, de toate natiile, in zona, pe vremea aceea”.

inceputuril e "visului american"
ester lucra ca vinzatoare la tejgheaua unei brutarii. sotul ei avea trei slujbe. la sfirsitul anilor '50, erau co-proprietari ai unei case de ingrijire, cu 16 paturi, de care a inceput sa se ocupe ester.
„ne-am mutat intr-o casa cu doua apartamente. unul dintre ele era de obicei inchiriat unor rude. mama a aranjat un al treilea etaj, pentru pacienti. eu si fratele meu dormeam in aceeasi camera, pentru ca cealalta incapere sa fie pentru pacienti”. ester s-a asociat cu citeva rude si, la sfirsitul anilor '60, au facut casa de ingrijire “broadview nursing home”. la inceputul anilor '70, a devenit proprietara la “pleasantview” , o casa de ingrijire cu 220 de paturi.
ester lucra in bucatarie, avea grija de pacienti si, in acelasi timp, era un mentor si un ajutor pentru cei care voiau sa avanseze profesional.
cind arthur pollak, un prieten de familie, a vrut sa-si deschida o afacere, ester a decis sa cumpere de la el toate legumele pentru casa de ingrijire, pentru a-l ajuta. „erau incintati sa vada cum alti oameni incep sa faca bani, sa se descurce, amintinud-si poate ca cineva le-a dat cindva o mina de ajutor, pe care acum simteau nevoia sa o dea si ei altora”, spune pollak.
ester a angajat imigranti din polonia, ungaria, puerto rico si i-a incurajat sa lupte pentru „visul american”. „ea m-a invatat cum sa fac tot”, spune lucica borzea, o imigranta din romania, bucatareasa la pleasantview. „uneori ma lua la ei acasa si ma ajutau sa invat engleza. m-a invatat ca daca ma port cu oamenii frumos si cinstit, o sa am o viata buna in america”

 

#10 Transnistria - un nu 16.06.2009 22:35

• Raspunde

transnistria - un nume pe care îl auzim pe la diferite televiziuni nu pentru ca acolo ar avea loc cine stie ce evenimente, ci pentru ca acolo sunt probleme pe lânga care autoritatile trec nepasatoare. suna cunoscut?

putini sunt cei care stiu ca transnistria a fost un nume creat de catre fascistii români si de catre nazisti pentru a de­numi zona cu cel mai mare numar de victime ale holo­caustului. nu exista o asemenea zona, în ciuda unor harti non-locale care arata contrariul, astfel ca nu putem vorbi de zona aceasta. cel putin daca-i întrebati pe cei care traiesc zi de zi acolo va vor raspunde ca nu cunosc o zona cu aceasta denumire. cuvântul este unul de ori­gine straina, nefiind utilizat de nici unul dintre locuitorii zonei cu pricina. cu toate ca la ori­gine este un cuvânt românesc si moldovenesc, nici macar et­ni­cii români si moldoveni care traiesc acolo nu-l pot utiliza. este totusi utilizat de catre gu­vernele ambelor tari, precum si de alti necu­noscatori ai cu­vân­tului. dar nici macar un localnic, inclusiv un etnic mol­do­vean care traieste în prid­nestrovie, nu va folosi niciodata acest cuvânt. transnistria a fost o inven­tie geografica, dar e o realitate istorica. numele de “transnis­tr ia” a fost dat de fascistii ro­mâni în timpul celui de-al doilea razboi mondial pentru a se desemna o zona special aleasa pentru anihilarea evrei­lor deportati din românia. zona se afla situata în sud-vestul ucra­inei, la vest aflându-se râul dnestr, la est râul bug, marea neagra la sud si o linie de demarcatie aflata în zona ora­sului morghilev-podolsky la nord. în româneste, “dniester” s-ar traduce prin râul nistru, iar “transnistria” ar însemna “dincolo de râul nistru”. parintele acestui cuvânt a fost maresalul ion antonescu, în vara anului 1941. din punct de vedere teritorial, transnistria era zona cu cea mai mare întindere dintre zonele holocaustului. multi autori denumesc zona - “auschwitzul româ­nesc”. nu­mele acestui teritoriu a existat pâna-n primavara lui 1944, când armata sovietica a recâstigat sudul ucrainei. înca de atunci localnicii au încercat sa uite ca a existat un asemenea cuvânt. numele în sine trezeste o serie întreaga de amintiri neplacute si provoaca fiori celor care nu au trait în acele vremuri, dar care au rasfoit cartile de istorie. “pridnestrovie” înseamna “lânga nistru”, iar “transnis­tria” înseamna “dincolo de nistru”, adica pe malul celalalt al nistrului. ambele nume se refera la acelasi râu, “nis­tru” în româneste, “dnestr” în rusa si “dniester” în engleza. pentru straini, zona se numeste “zona aceea, dincolo de nistru.” zona aceasta va ramâne în istorie ca fiind zona în care au fost exterminati cei mai multi evrei. s-a aflat, pentru o scurta perioada de timp, sub administratie româneasca, în timpul celui de-al doilea razboi mon­dial. prizonierii evrei proveneau din basarabia (acum republica moldova) si buco­vina (astazi parte a ucrainei).

transnistria - un nume fictiv

niciodata parte a româniei sau moldovei, nu a existat nici un nume de origine româ­neas­ca pentru teritoriul slavo-rus pe care dictatorul ion anto­nescu l-a invadat. nedorind utilizarea numelui traditional rusesc, a decis sa inventeze unul. cu toate ca nu a fost niciodata încorporat româ­niei, teritoriul a fost ocupat de trupele române care erau aliate ale germaniei naziste. dupa ocupare, transnistria a devenit principalul lagar de extermi­nare al evreilor din ba­sa­rabia, bucovina si din nordul mol­dovei, pe care auto­ri­ta­tile române i-au deportat la ordinul direct al lui ion antonescu. deportarea evreilor a în­ceput pe 15 septembrie 1941, continuând pâna-n anul 1942. sat dupa sat, oras dupa oras au fost golite, folosindu-se o ma­niera standard. evreii mergeau la culcare linistiti. nimic care sa-i puna în garda nu se anunta. dupa miezul noptii, erau tre­ziti de catre sunetul tobelor din ulitele satului. oamenii ieseau afara, nestiind ce va urma. evreilor li se comunica ca pâna la ora trei noaptea trebuiau sa fie toti la gara, asta însemnând ca aveau doar doua ore la dispo­zitie pentru a-si strânge lucru­rile, a încuia si pleca. la gara, ei predau cheile de la casa si hârtiile de rezidenta, în schimbul lor primind un fel de placuta de identificare. dupa terminarea acestor proceduri, erau urcati în tren. o parte a calatoriei se facea cu trenul, o parte pe jos, traver­sând nistrul cu ajutorul barcilor. pridnestrovie a fost dintotdeauna teritoriu slav pâna la venirea românilor. acum 100 de ani, apartinea de o regiune care astazi ar putea fi conside­rata predecesoarea rusiei pe care o stim cu totii. de-a lungul istoriei, nistrul a servit ca important punct de granita, dar si ca un fel de punte de legatura între popoarele slave. oamenii erau în majoritate de origine slava, existând si o populatie de evrei si etnici moldoveni. teritoriul româniei de dina­inte de cea de-a doua confla­gratie mondiala avea o suprafata de 113,918 km pa­trati si, potri­vit recensa­mâ ntu­lui din 1930, avea o populatie de 18.057.208 de locuitori. dintre acestia, circa 800-850.000 erau evrei. popu­latia evreiasca din românia era a treia ca numar dupa cele din rusia si polonia. odata cu izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, s-a înregistrat un aflux de evrei proveniti în marea lor majoritate din tarile vecine româniei. în toamna si iarna lui 1941, jumatate din populatia evre­ias­ca din românia a fost deportata în transnistria. aproxi­ma­tiv 54.000 dintre acestia au supravietuit. evreii erau obli­gati sa mearga pe jos, existând patru puncte de tranzit: atachi, cosauti, rezina si tiraspol. numarul exact de evrei exterminati nu se cu­noaste, unii afirmând ca au cazut prada pieirii 400.000. din cei 150.000 de evrei care traiau în transilvania (regiune cedata ungariei în august 1940), circa 105.000 au fost exterminati. aceste exterminari erau foarte brutale, fiind, de regula, efectuate în asa-numitele lagare de exterminare. ghetourile si lagarele din zona se aflau sub administrarea jandarmeriei si a auto­ritatilor române. la sfârsitul lunii no­iembrie a anului 1941, marea majoritate a evreilor din basa­rabia si bucovina au fost cooptati în aceste lagare din nordul si centrul transnistriei. ca urmare a ordinului dat de ion antonescu dupa masacrul de la odessa, autoritatile române au deportat supra­vietuitorii din lagarele din districtul golta astfel: 54.000 la bogdanovka, 18.000 la akhme­tchetka si 8.000 la domanevka. la bogdanovka, toti evreii au fost împuscati de catre militia ucraineana, dar fiind ajutati si de catre jandarmeria româna si de un comando german. în lunile ianuarie-februarie 1942, un numar de 12.000 de evrei au fost ucisi în celelalte doua lagare. alti 28.000 de evrei au cazut prada militiei germane si trupelor ss, acestea primind ajutor si de la populatia germana din zona, adica din sudul trans­nistriei. un total de 185.000 de evrei au fost ucisi de catre cele doua armate: româna si germana. românii nu manifestau do­rinta de exterminare a evreilor, ci doreau doar sa-i alunge cât mai la est sau la nord.

un nume temut si detestat

exista o serie de regiuni geografice care nu au o reputatie prea buna, ca de exemplu buchenwald, theresienstadt, auschwitz sau maidanek. aceste zone sunt parte a istoriei de acum înainte. fiind locul de desfasurare al unor crime de neimaginat împotriva evreilor, transnistria va ra­mâne unul din capitolele negre din istoria ome­nirii. toate oraselele sau satele din zona au devenit fie lagare de exterminare, fie lagare de tran­zit sau de munca fortata. unii dintre cei ajunsi acolo au fost pur si simplu aruncati în apa, fiind lasati sa se zbata în agonie sau au cazut prada masinilor mitra­liera. majoritatea au fost adusi cu ajutorul unor barje supraaglomerate. autoritatile române supravegheau operatiu­nile din zona, în timp ce oficialii germani se delectau privind pei­sa­jul si facând fotografii. înainte de izbucnirea razboiului, evreii din acele parti traiau ca oricare alti oameni. în tiraspolul acelor vremuri se gasea cea mai mare concentratie urbana de evrei din toata europa. în moldova, evreii traiau într-o atmosfera mai depresiva, o liniste superficiala constant întrerupta de numeroasele manifestatii încurajate de catre conducatorii acelor vremuri. acest teritoriu a fost subjugat, redenumit transnistria si desemnat un fel de cimitir pentru evreii locali si cei români. astazi, solul trans­nistriei ascunde ramasitele întregii populatii evreiesti de la odessa, precum si a nume­rosilor evrei din împrejurimi. oasele a 2/3 din populatia evreiasca deportata din româ­nia anilor 1941 si 1942 pot fi gasite acolo, ca un fel de continuare a ma­sacrului evreilor dinainte de 1 septembrie 1941 din provinciile basarabia, bucovina si dorohoi. azi, utilizarea acestui nume evoca amintiri naziste. meto­dele de exterminare variau de la tortura la foamete, iar selec­tia includea folosirea oricarui lucru inventat de mintea diabolica a omului din cele mai vechi timpuri si pâna-n zilele lui adolf hitler. împuscarea, otravirea, spânzuratoarea, înecul, macela­ri­rea, arderea de viu, înfometarea - toate acestea au dus la decese în masa sau la sinucideri ale evreilor. din cauza acestor lucruri, este trist faptul ca guvernul moldovenesc si nu numai folo­seste acest nume când vine vorba de tiparirea unor harti. folosirea acestui nume pro­voaca fiori de groaza, amintind de niste vremuri când omul a devenit cel mai mare dusman al sau. nu-i intereseaza absolut deloc istoria, neîntelegân d sensibilitatile locale. nu ne miram atunci ca moldova este respinsa de marea majoritate a oamenilor din zona, deoarece stiti cum se spune: actiunile de astazi spun multe despre cum o sa poti conlucra cu populatia locala mâine.

 

Vezi toate »