„Bula aurului“ – precursoarea unei noi crize globale

În 2010 investitorii au achiziţionat 278 tone de aur, în valoare de 10,4 miliarde USD n Foto: Reuters/Tamara Abdul Hadi

Preţul metalului preţios creşte neîntrerupt şi este aşteptat să crească indiferent de recăderea în recesiune sau de creşterea viguroasă a economiei, ceea ce indică o bulă speculativă pe care magnatul american George Soros a prezis-o de la începutul anului, dar a cărei "spargere" poate arunca lumea în haos

Goana după aur a investitorilor din toată lumea - care a dus la stabilirea de noi şi noi recorduri de preţ, de-a lungul lui 2010 - indică faptul că bursele din întreaga lume sunt prinse într-o bulă nouă speculativă. Prezisă cel puţin de la începutul lui 2010 de magnatul american George Soros, "bula aurului" va continua "umflarea" anul viitor, dar o "spargere" este inevitabilă.

În portofoliul cumpărătorilor se află deja suficiente tone de aur pentru a umple de două ori toate seifurile din Elveţia şi preţul metalului se află în cel de-al zecelea an consecutiv de creştere, respectiv în cea mai lungă asemenea perioadă din ultimii 90 de ani, notează Bloomberg.com. Toată lumea cumpără şi se poate lăuda că a făcut "o afacere bună", văzând preţurile şi mai mari peste câteva luni.

De-a lungul lui 2010, investitorii au achiziţionat 278 tone de aur, a căror valoare ar fi de 10,4 miliarde USD, la preţul mediu din primele opt luni ale anului. Anul viitor, cei care au cumpărat în 2010 vor fi invidiaţi de cei care se vor fi prins mai târziu de cât de profitabil este să investească în aur.

În decembrie 2009, aurul a atins un maxim istoric de 1.227 USD uncia (28,47 grame), pentru ca, la 21 iunie 2010, noul record absolut să fie de 1.266 USD uncia. Însă scăderea preţului cu circa 20-25 USD faţă de iunie nu este decât temporară, iar creşterea preţului nu se va opri anul acesta.

Din aprecierile a 29 de analişti, fir­me de investiţii şi cumpărători de aur, agenţia Bloomberg a ajuns la concluzia că toţi se aşteaptă la stabilirea unui nou record în cursul anului viitor. Uncia de aur ar urma să se vândă cu circa 1.500 USD în 2011, ceea ce ar însemna o creştere de 21% faţă de nivelul ultimelor zile din august 2010 (1.240-1.250 USD).

La Bursa de mărfuri din New York (Comex) s-au înregistrat opţiuni de cum­părare a aurului în schimbul a 1.500 USD uncia, în noiembrie 2010. La 1.550 USD pe uncie estimează preţul aurului, până la finalul anului în curs, un analist de la filiala din Londra a Deutsche Bank.

Aur galben pentru zile negre

Oamenii "se tem de o nouă criză", ceea ce îi determină să îşi păstreze averea în aur, crede Thorsten Proettel, alt analist citat de Bloomberg, de la Landesbank BW din Stuttgart (Ger­mania). Totuşi, Proettel nu vede preţul din 2011 mai mare de 1.350 USD, în timp ce la BNP Paribas estimarea este de 1.370 USD. "Fie o revenire economică rapidă, fie o prelungire a performanţelor slabe, ambele vor aduce noi cumpărători pe piaţa aurului", consideră Eugen Weinberg, analist la Commerzbank AG (Frankfurt).

"O economie mai puter­nică va crea o cerere de aur pentru biju­terii. Dacă economia rămâne sla­bă ori se înrăutăţeşte, investitorii vor căuta un refugiu" în aur, afirmă Weinberg.

Cele 1.901 tone de aur puse deoparte "pentru zile negre" de către investitori, în 2009, au depăşit, pentru prima oară în trei decenii, consumul de 1.759 tone din care s-au fabricat bijuterii. Situaţia este de aşteptat să fie identică şi în 2010, în timp ce cantitatea de aur achiziţionat ca "investiţie" să crească. Primul cumpărător mondial de aur, India, a cumpărat 480-485 tone în 2009 şi îşi propune să mai aducă în vistierie 600-625 tone, în 2010. De avansul economic al Indiei şi Chinei, unde se înmulţesc bogaţii, îşi leagă speranţele şi producătorii de bijuterii de aur, după ce 2009 a fost al 21-lea an consecutiv de diminuare a cererii pentru astfel de bunuri de lux.

Cine câştigă: speculanţi precum Soros

"A cumpăra la începutul bulei este raţional", spunea George Soros la începutul lui 2010, ceea ce compania sa de investiţii (Soros Fund Management LLC) facea încă de la sfârşitul lui 2009. În ultimul trimestru, numărul acţiunilor deţinute de compania lui la SPDR Gold Trust (cel mai mare fond de investiţii în aur) crescuse cu 152%, pentru ca, recent, să-şi reducă participaţiile.

La 16 august, Soros Fund Manage­ment LLC şi-a vândut 341.20 de acţiuni la fondul respectiv şi a rămas cu 5,24 milioane acţiuni, echivalente cu 16 tone de aur. Soros nu a comentat tranzacţia, astfel încât analiştii se întreabă dacă cumva el presimte că se apropie "spargerea" bulei. Din declaraţiile sale anterioare, reieşea că bula se va "umfla" până la 2.000 USD uncia.

Cine poate pierde: toată lumea

În afara celor care extrag aur şi au avut venituri în creştere (cu 47% în cazul Newmont Mining Corp, cel mai mare producător din SUA), la "spargerea" bulei vor fi afectaţi toţi cei care au mizat pe păstrarea economiilor în acest metal. Cei "prudenţi" au ieşit deja din tranzacţiile cu aur.

Nu doar Soros, ci şi altă firmă de investiţii din SUA, Astor Asset Management LLC, a renunţat la aur încă de la finele lui 2010, deşi 10% din activele sale de 570 milioane USD erau legate de acest metal. "Aurul este prea riscant pentru că prea mulţi oameni pariază pe el", crede directorul companiei, Bryan Novak, care se teme de ziua când, în goană după bani gheaţă, nenumăraţi investitori vor vinde aurul din ce în ce mai ieftin.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine