PERICOL Din pricina „pomenilor electorale” nesăbuite

Bulgaria falimentară seamănă izbitor cu România

Cheltuielile publice mărite cu 10,9%, înaintea alegerilor de la 5 iulie, trebuie suportate de noul Executiv în condiţiile scăderii cu 4,8% a PIB

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Poliţiştii bulgari vor trebui să aducă bani la buget dacă vor salarii mărite

Sărăcia din „cel mai sărac stat al UE”, Bulgaria, continuă să se adâncească, şomajul creşte, consumul şi investiţiile s-au diminuat, iar perspectiva ieşirii din recesiune se îndepărtează. Precedentul Guvern şi-a permis creşterea cheltuielilor publice cu 10,9%, în lunile dinaintea scrutinului parlamentar de la 5 iulie, astfel că actualul Executiv se vede în imposibilitatea de a le onora.

Dacă fostul premier socialist, Serghei Stanişev, oferea bani cu mână largă în speranţa că ar mai putea evita un dezastru electoral, actualul premier şi fost primar al Sofiei, Boiko Borisov, este nevoit să „taie” de unde poate cheltuielile, în condiţiile scăderii cu 4,8% a PIB în perioada aprilie-iunie. Creşterea s-a redus două trimestre consecutiv pentru prima oară în ultimii 12 ani, notează Agerpres.

Fără economii de 591 milioane euro, până la sfârşitul anului ţara nu ar putea supravieţui fără un împrumut internaţional, evitat până acum. Totuşi, tăierile anunţate de ministrul de Finanţe – fostul analist în managementul crizelor la Banca Mondială, Simeon Djankov – nu l-au împiedicat să-şi avertizeze compatrioţii că „situaţia economică se va agrava”. Djankov „speră” ca reducerile de cheltuieli (care nu s-au atins de salarii, pensii şi ajutoare sociale) să fie suficiente, dar nu poate da garanţii.

Asigurările publice, în pragul colapsului

La sfârşitul lui 2009, Institutul Naţional de Asigurări (sistemul de asigurări publice al Bulgariei) va avea un deficit de 650 milioane euro. În principal, fondurile scad din pricina creşterii şomajului (cu 92.000 mai puţini contributori în prima jumătate a lui 2009), respectiv a ajutoarelor de şomaj.

Reducerea contribuţiilor provine şi din faptul că patronii micşorează salariile sau optează pentru plata unei părţi în bonuri de masă sau alte beneficii scutite de contribuţii către stat. Pe de altă parte, Borisov avertiza încă din campania electorală asupra scăderii masei contribuabililor.

În februarie, o declaraţie de-a lui cu tentă rasistă, făcută la o întâlnire cu bulgarii din Chicago, zugrăvea o imagine sumbră a perspectivelor de depăşire a crizei. Actualul premier se plângea atunci că, în efortul de depăşire a recesiunii şi coagulare a unei echipe guvernamentale, din totalul de 7,6 milioane de cetăţeni bulgari, el nu va putea conta pe 2,5 milioane pensionari, un milion de ţigani, 700.000 de turci, respectiv pe 500.000 de bulgari care muncesc peste hotare.

Poliţia, chemată să aducă bani la buget

Respingând pretenţiile salariale ale poliţiştilor bulgari, Borisov i-a chemat, luni, să contribuie la depăşirea crizei. Anual, Bulgaria pierde circa 1,2 miliarde leva (613 milioane euro) din evaziune fiscală şi taxe vamale neîncasate. Paguba este pusă pe seama forţelor de ordine care „colaborează” cu crima organizată.

„Dacă ei (poliţiştii – n.r.) vor salarii mai mari, trebuie să crească veniturile la buget, veniturile vamale, din încasarea accizelor, punând capăt contrabandei, mitei, traficului de droguri şi crimei organizate nestăpânite”, a declarat premierul, după o reuniune a noii conduceri a Ministerului de Interne.