Ce legătură există între încălzirea climei şi dezastre

Cercetătorii nu au stabilit o legătură între încălzirea climei şi violenţa furtunilor /// Foto: Reuters/Stringer

Experţii ONU au susţinut eronat că amploarea uraganelor a crescut odată cu creşterea temperaturii atmosferice, în baza unei lucrări încă nepublicate şi în care, la momentul apariţiei, se afirma că "nu există suficiente dovezi în acest sens"

Convingerea că, din cauza creşterii temperaturii atmosferei, "mai multe furtuni şi inundaţii puternice ameninţă fiecare continent" - exprimată public de preşedintele SUA, Barack Obama, şi reluată de alţi lideri mondiali - este departe de a fi întemeiată ştiinţific. Grupul interguvernamental de experţi în schimbarea climei (IPCC) a popularizat această ipoteză-bombă în baza unui singur studiu care are îndoieli privind temeinicia ei.

Avertismentul lansat de IPCC, în 2007, lua în considerare o singură lucrare (din 2006) a lui Robert Muir-Wood (şel al firmei de consultanţă londoneze Risk Management Solutions) pe care acesta nu o publicase, a dezvăluit The Sunday Times. Studiul nu fusese recenzat de alţi cercetători. Şi nici nu avea să conţină, în forma dată publicităţii (în 2008), o certitudine precum cea pe care o promovase IPCC, sub umbrela prestigiului de organism ONU.

Considerat un expert de prim rang pe plan mondial în evaluarea impactului dezastrelor naturale, Muir-Wood concluziona că "nu există suficiente dovezi pentru a pretinde o relaţie statistică între creşterea temperaturii globale şi pierderile cauzate de catastrofe". Studiul britanicului fusese comandat de Roger Pielke, profesor de studii ambientale la Universitatea din Colorado, care a atras atenţia IPCC privind eroarea susţinută.

"Toate studiile publicate înainte şi după raportul IPCC arată că sporirea pierderilor provocate de dezastre poate fi explicată întrutotul de schimbări sociale. Oamenii au căutat din greu dovezi că încălzirea globală joacă un rol, dar nu le-au găsit", suţine Pielke. Americanul a precizat că, fie şi în forma nepublicată, studiul lui Wood-Muir dovedea falsul celor suţinute de IPCC, care a preferat să selecteze doar pasajele convenabile din document.
Marea Britanie, pusă într-o postură ridicolă

Recent, ministrul de Externe britanic, David Miliband, susţinea că există o legătura între inundaţiile din Cumbria (nordul Angliei) sau cele din Bangladesh cu încălzirea climei. "Nu trebuie lăsaţi scepticii să pună opinia politică deasupra faptelor ştiinţifice. Evenimentele din Cumbria ne arată la ce excese ale vremii poate duce schimbarea climei", declara Miliband. Or, tocmai ceea ce susţinea el cu fermitate nu are fundament ştiinţific.

Până şi un consultant al guvernului britanic, Mike Hume, profesor la Tyndall Centre (institut de cercetare în probleme climatice), consideră că nu există probe reale că dezastrele naturale au fost agravate de schimbarea climei. "O analiză corectă arată că aceste pretenţii sunt superficiale", spune Hume. Apoi, însuşi Wood-Muir - pe al cărui studiu se întemeiază poziţia eronată a IPCC! - afirmă, în 2010, următoarele: "Ideea că costul dezastrelor creşte în parte din pricina schimbării climei este complet înşelătoare. Nu putem spune dacă este doar o asociere sau cauză şi efect".

Şir de scandaluri în jurul "experţilor" ONU

După eşecul Summitului de la Copenhaga, din decembrie, când nu s-a reuşit impunerea unor cote precise de limitare a emisiilor cu efect de seră, scandalurile par să se ţină lanţ de "experţii" ONU privind clima. Şirul a fost deschis, în toamnă, de publicarea unor e-mailuri schimbate de cercetători de la Universitatea East Anglia şi din care reieşea că s-a încercat ascunderea informaţiilor că temperatura atmosferică nu creşte în aşa măsură în care se susţine oficial. După summit, IPCC a fost ţinta criticilor pentru alt avertisment - anume că gheţarii din Himalaya ar urma să se topească până în 2035. Ipoteza se baza pe un singur articol din revista New Scientist, din 1999, nu pe un studiu ştiinţific. Preconizând topirea în trei decenii a gheţarilor, preşedintele IPCC, indianul Rajendra Pachauri, a obţinut granturi de cercetare (din UE şi SUA) în valoare totală de peste trei milioane euro pentru Institutul de Resurse şi Energie de la New Delhi.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine