68 vizualizări 11 dec 2009

Cei o sută de mlitari americani care vor opera lansatoarele de rachete - parte a noului scut antirachetă configurat de Administraţia Obama, după renunţarea la cotnroversatul plan al lui George W. Bush - vor fi judecaţi de instanţele poloneze, a acceptat Washingtonul după luni de negocieri. Polonia a negociat mai ferm decât România, care a renunţat la dreptul de a-i judeca pe militari americani, atunci când a semnat un tratat similar. Astfel, polonezii evită nesoluţionarea unor situaţii controversate precum accidentarea mortală a bassistului de la Compact, Teo Peter, de către puşcaşul marin Christopher VanGoethem (în decembrie 2004) sau a pensionarului Virgil Brescan, de către sergentul Craig Fisher (în mai 2005). În urma ambelor incidente, de la Bucureşti, respectiv Constanţa, vinovaţii au fost duşi în America. Van Goethem avea să fie achitat de omor prin imprundenţă, în ianuarie 2006, de o curte marţială de la baza din Quantico (Virginia).

Scutul antirachetă, "în varianta Obama"

După ce, la 17 septembrie 2009, preşedintele Barack Obama a anunţat abandonarea planului precedentei Administraţii, care viza amplasarea în Polonia a zece rachete incerceptoare (capabile să doboare rachete balistice), atât Washingtonul, cât şi Varşovia şi-au manifestat interesul pentru înlocuirea scutului "în varianta Bush" cu o nouă configuraţie defensivă.

Asupra unui nou scut, "în varianta Obama", cele două părţi au căzut de acord rapid, iar nici Moscova nu a avut obiecţii. În locul rachetelor interceptoare - pe care partea rusă le considera o "ameninţare" la echilibru strategic între arsenalul de rachete nucleare ale celor două superputeri din Războiul Rece - Casa Albă a anunţat alt plan. SUA vor contribui la apărarea Poloniei cu baterii de rachete Patriot şi SM-3, împotriva rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Negocieri blocate de "mândria naţională" a polonezilor

Deşi ambele părţi erau de acord, în principiu, o neînţelegere de ordin "tehnic" a blocat, de-a lungul acestei toamne, încheierea unui acord. Washingtonul "a ezitat să-şi pună militarii sub jurisdicţia legii poloneze", remarcă agenţia naţională de ştiri de la Varşovia - PAP. Pe de ală parte, nici polonezii nu au dorit cu niciun chip să renunţe la această pretenţie.

În final, americanii au acceptat condiţia, încât, vineri, a putut fi semnat acordul privind statutul forţelor americane (SOFA - Status of Forces Agreement), pe care Washingtonul îl încheie cu fiecare stat aliat sau neutru pe teritoriul căruia operează trupele sale. În linii mari, acordurile de tip SOFA au aceeaşi structură, dar anumite clauze depind de bunăvoinţa statului-gazdă al militarilor, care poate să renunţe sau nu la jurisdicţia sa asupra militarilor străini.

Orice infracţiune din fara bazelor - judecată de polonezi

Ministrul Apărării de la Varşovia, Bogdan Klich, a confirmat că "Polonia îşi păstrează jurisdicţia primară" - lucru stipulat în cuprinsul acordului SOFA semnat de adjunctul său, Stanislaw Komorowski, şi de adjunctul Secretarului de Stat al SUA, Ellen Tauscher.

În textul documentului se arată că militarii americani vor plăti taxe în Polonia şi, pentru orice faptă penală comisă în afara bazelor, vor fi judecaţi de instanţe poloneze. Cei găsiţi vinovaţi vor fi pedepsiţi potrivit legislaţiei poloneze. Militarilor le va fi aplicabilă legea americană şi vor fi judecaţi în SUA, doar dacă Varşovia renunţă în mod expres la acest drept, a precizat Klich.

România a renunţat mai uşor la drepturi sale

Spre deosebire de Polonia, România a reununţat mai uşor la drepturile sale, atunci când a semnat şi ratificat un prim acord de tip SOFA (2002), completat apoi de un acord NATO-SOFA (2004). "Voinţa suverană" a României a fost, în viziunea Guvernului de atunci, să renunţe la un drept la care Polonia şi-a rezervat dreptul să renunţe numai de la caz la caz.

"România recunoaşte importanţa deosebită a controlului disciplinar exercitat de autorităţile militare ale SUA asupra membrilor forţei şi eficienţa acestui control în planul capacităţii operaţionale a forţei. În consecinţă, reiterând angajamentul său faţă de obiectivul apărării comune, România îşi exercită voinţa suverană de a renunţa la dreptul său primar de a-şi exercita jurisdicţia penală, aşa cum prevede art. VII, paragraful 3 c din NATO-SOFA" - se arată în art.] 3, paragarul 1 din SOFA Suplimentar dintre SUA şi România (ratificat în 2002).

Citește și: