Colapsul băncilor din Europa de Est ar putea falimenta toată Uniunea Europeană

Thomas Mirow, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

BERD, BEI şi BM vor ajuta IMM-urile şi băncile din Est cu 31 de miliarde
Franţa, Germania, Austria, Suedia, Italia şi Grecia – cele mai expuse dacă filialele din Est ale băncilor vor da faliment
 

Statele puternice din UE au adoptat programe de stimulare economică şi măsuri de salvare pentru băncile proprii, dar necoordonate la nivelul ţărilor din estul Europei şi cu schemele de ajutor ale Uniunii pentru regiune. Această strategie pe termen scurt trebuie însă rapid schimbată printr-un plan generalizat de susţinere a statelor est-europene, avertizează preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Thomas Mirow.

Dacă băncile din Occident, în cooperare cu instituţiile financiare europene şi Uniunea Europeană nu vor acţiona împreună pentru salvarea filielelor băncilor din statele din Europa Centrală şi de Est, UE ar putea să se „prăbuşească”.

O interdependenţă cu consecinţe serioase

Un colaps economic al ţărilor din Europa de Est, dintre care multe fac parte din Uniunea Europeană, ar putea pune sub semnul întrebării viitorul blocului comunitar în ansamblul său, comentează şi „The Economist”. Dacă o ţară cum ar fi Ungaria sau una dintre ţările baltice s-ar prăbuşi, europenii occidentali ar fi printre primii care ar avea de suferit. Bănci din Austria, Italia şi Suedia, care au investit şi au făcut împrumuturi masive în Europa de Est, ar cunoaşte „pierderi catastrofale” în cazul în care valoarea activelor lor ar scădea.

Mai mult, un colaps economic în Est ar fi un factor destabilizant pentru euro şi ar genera probleme foarte mari pentru unele state care au adoptat moneda europeană, cum ar fi Irlanda şi Grecia, care nu au o situaţie cu mult mai bună decât cea a Europei de Est. În plus, ar pune capăt oricărei oportunităţi de extindere a UE, ridicând semne de îndoială asupra şanselor viitoare de integrare a Balcanilor occidentali, a Turciei şi a unor ţări din fosta Uniune Sovietică, apreciază publicaţia britanică. Potrivit „The Economist”, citat de Mediafax, nicio adoptare unilaterală sau accelerată a monedei euro de către ţările est-europene mai mari, cu rate de schimb variabile, cum sunt Cehia, Ungaria, Polonia şi România, nu va constitui un remediu pentru evitarea unui posibil dezastru, ci, dimpotrivă, ar putea duce la slăbirea „fatală” a monedei unice.

Salvarea băncilor din Europa de Est valorează 350 miliarde de dolari

Scenariul descris de „The Economist” a fost confirmat şi de preşedintele BERD, într-un interviu pentru cotidianul „Le Figaro”. Thomas Mirow şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia celor 10 sau 12 bănci din Europa Occidentală care sunt implicate profund în Europa Centrală şi de Est. „Dacă filialele lor dau faliment în Est, acest fapt va avea cu certitudine un impact asupra zonei euro”, a explicat preşedintele BERD. Mai mult, Mirow susţine că, în cel mai rău caz, băncile din Europa de Est vor avea nevoie de 150 miliarde de dolari pentru recapitalizare şi 200 miliarde de dolari pentru refinanţare. „Este o chestiune de săptămâni. Planul nostru trebuie să fie implementat de îndată ce este posibil sau va fi o criză a creditelor în Europa de Est, care are probleme din cauza insuficientei finanţări pentru întreprinderi, gospodării şi comerţ exterior”, a explicat şeful BERD.
Prima „infuzie” coordonată pentru Europa Centrală şi de Est a fost deja pregătită. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Mondială urmează să anunţe vineri, la Londra, că în următorii doi ani vor furniza 31 de miliarde de dolari pentru a veni în sprijinul băncilor şi companiilor din aceste zone.

Conform „Washington Post”, ajutorul venit de la cele trei bănci va lua forma capitalului, finanţării datoriilor, liniilor de credit şi asigurărilor împotriva riscurilor politice. BERD va oferi 7,6 miliarde de dolari pentru sectorul financiar sub forma capitalului şi finanţării datoriilor băncilor şi direct firmelor mici şi mijlocii. BEI va oferi aproximativ 14 miliarde de dolari drept credite pentru companii iar Banca Mondială va oferi aproximativ 9,5 miliarde de dolari sub formă de credite, finanţare şi asigurări împotriva riscurilor politice.

Băncile internaţionale se angajează să asigure finanţare rapidă şi în volum mare pentru a consolida instituţiile de credit şi pentru a facilita accesul la capital pentru companiile locale, în special pentru cele mici şi mijlocii. În plus, creditorii vor mobiliza alte resurse pentru Europa Centrală şi de Est prin intermediul programelor proprii de împrumut şi garanţii şi vor colabora cu acele bănci-mamă din vestul continentului care au promis sprijin pentru subsidiarele cu probleme din regiune. Acţiunea celor trei instituţii financiare intervine în contextul în care liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta, duminică, în cadrul unui summit informal un eventual ajutor pentru sistemul bancar. (M.T.)
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine