Criza cardurilor de credit va lovi mai crunt decât criza bursieră

Criza cardurilor de credit va lovi mai crunt decât criza bursieră

Zeci de milioane de oameni riscă tăierea liniilor de creditare, mai ales dacă lucrează în domenii în care s-au anunţat concedieri

Pierderile băncilor din aceste servicii de creditare, în creştere

Criza imobiliară riscă să-i lase fără locuinţe pe cei care şi le-au cumpărat prin credite ipotecare, criza de pe Wall Street i-a afectat pe cei care investesc la bursă (circa 40 milioane locuitori ai SUA), dar o apropiată criză a cărţilor de credit nu-l va cruţa pe niciun adult american. Această „nenorocire” mai mare decât toate celelalte este aproape să lovească America în câteva săptămâni, poate chiar în perioada „cumpărăturilor nebune” de la sfârşitul anului.
Potrivit International Herald Tribune (IHT), primele zece instituţii de creditare prin carduri de credit (între care American Express, Bank of America, Citigroup, JPMorgan Chase, Capital One) sunt disperate să-şi diminueze pierderile produse de rău-platnici. În prima jumătate a lui 2008, băncile au pierdut 21 miliarde dolari şi o pierdere de încă cel puţin 55 miliarde este estimată pentru prima jumătate a lui 2009.
Faţă de întreaga sumă pe care le-o datorează americanii posesori de cărţi de credit – peste 3.000 miliarde! – pierderile sunt încă mici, de circa 5,5%, însă măsurile luate pentru a opri „hemoragia” constau în condiţii de creditare mai aspre şi dobânzi mai ridicate care îi vor afecta pe toţi americanii. Iar cei mai afectaţi, ale căror bugete familiale ar putea intra în „faliment”, sunt cei care vor intra în şomaj din pricina recesiunii sau care lucrează în domenii (construcţii şi vânzări de automobile, servicii financiare), unde s-au anunţat zeci de mii de concedieri pentru lunile următoare.
Mai grav de atât, fie şi faptul că locuieşti într-o zonă unde preţurile imobilelor au scăzut te poate „descalifica” sau pentru obţinerea unui card de credit sau îl vei obţine cu o dobândă mai mare. Perioadele de graţie, în care poţi să nu rambursezi nimic din banii cheltuiţi, au fost reduse ori au dispărut cu totul.
Avalanşa de oferte privind deschiderea unui card de credit (din cutiile poştale şi căsuţele de e-mail), care îi agasa pe americani, s-a domolit. În loc de 2-3 oferte pe săptămână, sunt familii care nu au primit nicio ofertă în cursul anului 2008. „Piaţa a ajuns la saturaţie” este concluzia analiştilor citaţi de IHT. În medie, un american are patru cărţi de credit în portofel, iar unul din zece are câte zece carduri!

Reducerea consumului înăbuşă creşterea economică

Prea multe cărţi de credit pe piaţă, în condiţiile în care americanii cumpără tot mai puţine lucruri cu ele, nu pot reprezenta decât expresia unei economii aflate în declin. Achiziţiile auto, de noi gadget-uri electronice sau vacanţe sunt tot mai puţine, iar americanii îşi folosesc cărţile de credit pentru necesităţile curente: alimente, combustibil, utilităţi publice, în condiţiile în care preţurile acestora din urmă au tot crescut pe parcursul lui 2008.
Americanii buni-platnici, cu slujbe care îi ţin departe de efectele recesiunii, vor fi nevoiţi să-şi reducă cheltuielile, câtă vreme şi ei trebuie să se aştepte la o creştere cu 2-3% a dobânzilor. Consumul mai mic va duce la scăderea veniturilor comercianţilor, apoi ale producătorilor de bunuri şi furnizorilor de servicii, ceea ce va presupune concedieri şi un cuantum mai mic al taxelor încasate de Trezoreria SUA.

„Nesimţirea” bancherilor, de nezdruncinat

Însă, de efectele unei crize a cărţilor de credit nu au a se teme 443 de bancheri din cadrul Goldman Sachs. Ei se pot aştepta la bonusuri de câte 3,5 milioane dolari fiecare (dintr-un total de 11,45 miliarde dolari), care „le-au fost puse deoparte” pentru sfârşitul lui 2008. Suma este mai mare decât cele 10 miliarde dolari primite de la Trezoreria SUA în cadrul programului de salvare a băncilor! Între norocoşii beneficiari se vor număra şi circa o sută de bancheri de la filiala londoneză a băncii, în vreme ce colegii lor de breaslă de la cele opt bănci britanice la care statul a cumpărat active nu vor primi nimic, a ameninţat premierul Gordon Brown.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine