Publicat

6

aprilie

2013

20:38

27360

vizualizări

Criza din Coreea de Nord: cine se crede Kim Jong-un?

Criza din Coreea de Nord: cine se crede Kim Jong-un?

Teste nucleare, filme cu false invazii, artilerie „pregătită” în Photoshop şi întâlniri dramatice cu militarii, pentru a le da „binecuvântarea” la ucis străini, în timp ce aceştia fugeau plângând prin apele mării după liderul suprem.

După luni de zile de mesaje belicoase dinspre Phenian, criza din Coreea de Nord, ţara condusă de tânărul dictator Kim Jong-un, a căptătat o nouă dimensiune, vineri, pentru publicul român. Regimul nord-coreean a anunţat că, începând din 10 aprilie, nu mai garantează securitatea diplomaţilor străini prezenţi în această ţară, pentru că există riscul izbucnirii unui conflict.

Se crede că, în 15 aprilie, Phenianul va efectua un nou test balistic, pentru a marca împlinirea a 101 ani de la naşterea lui Kim Ir-sen, fondatorul regimului stalinist nord-coreean.

Anunţul a primit în scurt timp o reacţie din partea Ministerului Român de Externe, care a subliniat că analizează, împreună cu partenerii din NATO şi UE, scenariul unui rechemări în ţară a membrilor misiunii noastre diplomatice din Coreea de Nord. Ce se întâmplă până atunci cu românii aflaţi în ţara care este hrănită, de câteva luni, cu mesaje de război? Nimic. România merge deocamdată pe aceeaşi direcţie cu celelalte state europene: stă pe loc.

Graniţa dintre cele două Corei / IBL/REX FEATURES/AFP/MEDIAFAX

Până a se lua o decizie în privinţa diplomaţilor noştri din Coreea de Nord, românii din ţară sunt sfătuiţi de MAE să îşi anuleze orice fel de deplasare în această ţară pe care ar fi putut să şi-o programeze, deoarece „la acest moment, starea de securitate este instabilă”.

Între timp, ministerul lui Titus Corlăţean, la fel ca toate celelalte ministere de Externe din Europa sau alte continente i-a transmis lui Kim Jong-un că este nevoie de o detensionare a actualei situaţii din Peninsula Coreeană.

Sâmbătă, la o săptămână după ce Coreea de Nord a anunţat că este „în stare de război”, şefii misiunilor diplomatice ale statelor membre UE s-au reunit la Phenian, pentru a discuta situaţia din Peninsulă şi pentru a analiza dacă există, într-adevăr, fundamente pentru eventuala retragere a personalului diplomatic.

România şi restul lumii

Poziţia actuală a României în acest nou capitol al tensiunilor cu Coreea de Nord nu este nicidecum singulară. La post rămân, pentru moment, şi alte misiuni diplomatice, notează CNN. Ministerul de Externe britanic, spre exemplu, a anunţat că nu are deocamdată nicio intenţie de a-şi rechema cetăţenii.

"Luăm situaţia în serios şi ne consultăm îndeaproape atât cu partenerii noştri europeni la faţa locului, cât şi cu ONU. Nu se ia în calcul, în acest stadiu, o evacuare a personalului Biroului Francez de Coperare (doi agenţi) şi nici a cetăţenilor francezi ce lucrează în cadrul ONG-urilor şi agenţiilor ONU la faţa locului", a anunţat şi Franţa, care a cerut din nou ca Phenianul lui Kim Jong-un să se abţină de la o nouă provocare.

FOTO: Pedro Ugarte/AFP/Mediafax

Şi ministerul de Externe german, care are opt diplomaţi la post în Phenian, a negat sâmbătă existenţa unui plan de evacuare. „Securitatea ambasadei germane şi expunerea acesteia la pericol sunt evaluate în permanenţă (...). Ministrul de Externe Guido Westerwelle este informat în mod continuu în acest sens. În acest stadiu, ambasada poate lucra" în Coreea de Nord, a anunţat ministerul german într-un comunicat, citat de Mediafax.

Bulgaria, Cehia, Polonia, Suedia merg şi ele pe aceeaşi linie decizională.

Rusia, însă, unul dintre vechii aliaţi ai Coreei de Nord, ar lua în calcul evacuarea cetăţenilor săi din statul asiatic, potrivit presei ruse, citate de CNN. De altfel, Rusia s-a arătat tot mai critică la adresa Phenianului, catalogând zilele trecute drept „inacceptabil” modul în care acest stat încalcă rezoluţiile ONU.

Cât adevăr e în discursul belicos al lui Kim Jong-un

Un motiv pentru care ţările - mai ales cele occidentale - care au diplomaţi în Coreea de Nord nu s-au grăbit să îşi scoată oamenii din ţară, la anunţul regimului Kim Jong-un, este că, pentru moment, situaţia este privită drept una dintr-un şir lung de provocări neurmate de fapte.

Cu toate că Phenianul şi-a declarat indisponibilitatea de a mai asigura protecţia diplomaţilor străini, regimul comunist încearcă prin toate mijloacele să încurajeze turismului occidentalilor în această ţară. Agenţiile britanice, spre exemplu, sunt încurajate de autorităţile din turism să nu îşi întrerupă sejururile, nefiind probleme de securitate, scrie CNN.

Cu toate că au existat multe materiale de propagandă în Coreea de Nord care sugerează iminenţa unui război, la sol lucrurile nu s-au schimbat, iar aceasta este principala raţiune pentru care mesajele Phenianului sunt privite cu scepticism, consideră Scott A. Snyder, expert al think tank-ului american Council on Foreign Relations.

FOTO: KNS/AFP/MEDIAFAX

Totuşi, dincolo de apelul la precauţie în fapte şi mesajele externe ale Coreei de Nord, SUA au început să răspundă ameninţărilor cu ameninţări şi au trimis un distrugător în apropierea coastelor sud-coreene, capabil să intercepteze rachete. De asemenea, americanii vor trimite în scurt timp un avion fără pilot din Japonia, pentru a monitoriza Coreea de Nord.

Pe zi ce trece, însă, situaţia se transformă într-un cerc vicios: orice încercare a puterilor occidentale de a para ameninţările lui Kim Jong-un duce la şi mai multe mesaje şi gesturi din partea Phenianului care sunt considerate şi mai provocatoare. Aşa a apărut, de altfel, discuţia despre un posibil conflict deschis. Există teama că, după mai multe „învârtiri” în acest cerc vicios, singurul pas următor va fi declararea războiului.

În acest context, marele pericol al momentului este ca oricare dintre părţile implicate în acest „ping pong” diplomatic de o duritate fără precedent să acţioneze.

FOTO: KVNA/KNS/AFP/MEDIAFAX

Cronologia crizei nord-coreene

Actuala criză nord-coreeană îşi are începutul în  17 decembrie 2011, când a murit  Kim Jong-il. Liderului suprem a fost succedat de tânărul lui fiu, Kim Jong-un, care a transmis încă de la început diverse mesaje de avertizare pentru Coreea de Sud şi Statele Unite. Atitudinea lui a fost interpretată încă de la început drept o încercare de a-şi consolida puterea în faţa propriilor oameni.

În 13 aprilie 2012, înainte de aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Kim Ir-sen, Corea de Nord a încercat să lanseze o rachetă cu rază lungă de acţiune, de tip Unha-3. Tirul, care a fost efectuat în prezenţa presei internaţionale, a fost un eşec.

În 12 decembrie, are loc un nou tir, de data aceasta reuşit, al unei rachete Unha-3, asimilat de SUA cu un tir de rachetă balistică.

Ca reacţie la acest test, Consiliul de Securitate al ONU a extins, în 22 ianuarie, sancţiunile impuse Coreei de Nord. Drept urmare, a doua zi, Comisia nord-coreeană pentru Apărare Naţională a a anunţat că va efectua al treilea test nuclear.

În 12 februarie, se crede că Phenianul chiar a efectuat un nou test nuclear, scenariu sugerat de agenţiile de supraveghere seismică din regiune, care au estimat la acest moment că s-a produs un seism artificial cu magnitudinea de aproximativ 5 grade. Potrivit autorităţilor de la Seul, puterea exploziei ar fi ajuns la şase-şapte kilotone.

FOTO: KVNA/KNS/AFP/MEDIAFAX

În 8 martie, Coreea de Nord a rupt acordurile de neagresiune cu Coreea de Sud şi a întrerupt telefonul roşu dintre cele două ţări, la câteva ore după ce Consiliul de Securitate al ONU a votat noi sancţiuni împotriva Phenianului.

În 30 martie, regimul lui Kim Jong-un a anunţat că este „în stare de război” cu Coreea de Sud: "Începând de acum, relaţiile intercoreene sunt în stare de război şi toate problemele între cele două state coreene vor fi tratate conform unui protocol adaptat războiului. Situaţia de durată conform căreia peninsula coreeană nu este nici în război, nici în stare de pace s-a încheiat", se declara într-un comunicat al Phenianului.

În 4 aprilie, presa internaţională relata că Phenianul a transferat o rachetă cu rază medie de acţiune spre coasta de est. Ministrul sud-coreean de Externe a subliniat că racheta nu pare să vizeze teritoriul continental al Statelor Unite. Ca reacţie, Casa Albă a transmis că orice nouă provocare ar fi „regretabilă”, dar nu ar fi surprinsă dacă regimul nord-coreean ar lansa o nouă rachetă.

LOTO - LOTO 6 DIN 49. Extragerile LOTO au loc astăzi la oara 19:00. Report de aproape 5,2 milioane de euro la Loto 6/49

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info