no author
Iuliana Enache
394 vizualizări 23 ian 2012

Croaţii au aprobat, duminică, aderarea ţării la UE dar rata de participare a fost foarte scăzută la acest referendum considerat "crucial" de autorităţile croate, la 20 de ani de la independenţa de fosta Iugoslavie, relatează AFP.

Aderarea la UE a fost votată de 66 la sută dintre alegători, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea voturilor din 99 la sută dintre cele 6.750 de secţii de votare deschise, a anunţat Comisia Electorală.

De acum, Tratatul de Aderare pe care Croaţia l-a semnat în decembrie urmează să fie ratificat de fiecare dintre cele 27 de state membre UE în vederea aprobării integrării sale în blocul european, prevăzută pentru 1 iulie 2013.

După Slovenia în 2004, Croaţia va fi a doua dintre cele şase foste republici iugoslave care aderă la UE, o perspectivă oferită tuturor ţărilor din Balcanii de Vest.

La Bruxelles, preşedinţii UE şi Comisiei Europene, Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso, au salutat rezultatul scrutinului şi au declarat într-un comunicat comun că decizia croaţilor va aduce "noi oportunităţi şi va consolida stabilitatea şi prosperitatea naţiunii lor".

De la Belgrad, ale cărui relaţii cu Croaţia s-au ameliorat treptat, preşedintele sârb Boris Tadici a fost printre primii care au felicitat Zagrebul, cu gândul la ambiţiile europene ale ţării sale, care aşteaptă un răspuns la cererea sa de a primi statutul de ţară candidată la aderare.

Rata de participare a fost de 43,58 la sută, cu mult mai mică decât cea înregistrată la alegerile legislative din decembrie, potrivit Comisiei Electorale.

Bucuros de rezultatul votului, premierul social-demcorat Zoran Milanovici a deplâns rata de participare redusă, apreciind că este, parţial, un "mesaj" pentru Guvernul său - instalat în urmă cu o lună - din partea populaţiei care suferă din cauza situaţiei economice dificile a ţării.

Înaintea scrutinului, liderii politici croaţi au subliniat că votul în favoarea integrării în UE este decizia cea mai importantă de la independenţa obţinută cu preţul unui război (1991-995) cu rebelii sârbi susţinuţi de Belgrad, soldat cu 20.000 de morţi.

Duminică, cel mai mare cotidian local, Vecernji List, titra: "Ziua deciziei: Europa sau Balcanii", o aluzie la instabilitatea cunoscută din această regiune, marcată de conflicte sângeroase în anii '90, după destrămarea Iugoslaviei.

Entuziasmul proeuropean, de 80 la sută în sondaje în 2003, s-a estompat de-a lungul negocierilor (2005-2011) din cauza criteriilor dure fixate de Bruxelles, a cărui intransigenţă a fost adeseori percepută ca un şantaj, dar mai ales din cauza crizei economice care afectează UE.

Euroscepticii denunţă "pierderea suveranităţii" acestei ţări mici cu 4,2 milioane de locuitori.

După anunţarea rezultatelor, Zeljko Sacici, preşedintele unui partid ultranaţionalist, a calificat rezultatul referendumului drept o "înfrângere pentru libertatea şi independenţa Croaţiei".

Citește și: