Clarice DINU
Clarice DINU
26954 vizualizări 1 oct 2017

Relaţiile dintre Madrid şi Barcelona s-au tensionat după ce conservatorul Mariano Rajoy a ajuns la putere în 2011, iar partidul său a promovat amendarea statutului de autonomie foarte extinsă de care se bucura Catalonia din 2006, alimentând tendinţa de obţinere a independenţei în această regiune.

În 2006, prin decizia parlamentelor spaniol şi catalan, Catalonia a fost definită drept „naţiune”, decizia fiind considerată ca o reconciliere între Madrid şi Barcelona după războiul civil şi dictatura lui Franco. De altfel, socialiştii remarcau că decizia este continuarea logică a paşilor spre obţinerea autonomiei, făcuti după moartea dictatorului Franco, în 1975. 

„Prăpastia care separă statutul Cataloniei de principiile constituţionale este atât de adâncă, încât negocierile sunt imposibile”, se poziţiona, la acea vreme, actualul premier Mariano Rajoy, pe atunci liderul grupului conservator, de Opoziţie, din Parlament, acuzându-l pe premier că deschide calea desprinderii regiunii de Spania. 

Tensiunea dintre Madrid şi Barcelona a crescut mocnit, după instalarea la putere a conservatorilor lui Rajoy, în 2011. În noiembrie 2014, fostul lider catalan, Artur Mas, a organizat un referendum fără valoare legală şi interzis de Tribunalul constituţional, privind independenţa Cataloniei, la care au participat aproximativ 2,3 milioane de persoane dintr-un total de 6,3 milioane. Aproximativ 80 la sută dintre ei s-au declarat în favoarea independenţei regiunii. 

În toamna lui 2015, separatiştii s-au impus în alegerile regionale din Spania.  În prima sesiune după alegeri, Parlamentul catalan a adoptat o moţiune prin care  declara "începutul procesului de creare a unui stat catalan independent, sub forma unei republici" şi un „proces de deconectare democratică nesupus deciziilor instituţiilor statului spaniol”. Planul a fost contestat de Guvernul spaniol la Curtea Constituţională, care a blocat demersul pe termen nedefinit.

CITEŞTE ŞI: Peste 2 milioane de oameni au votat pentru separarea de Spania. „Ne-am câştigat dreptul la un stat independent”

Cu toate acestea, la începutul lui 2016, Carles Puigdemont a preluat conducerea guvernului catalan, cu o foaie de parcurs clară, de a implementa măsurile necesare obţinerii independenţei regiunii Catalonia în 2017. 

În luna martie a acestui an, Parlamentul din Catalonia a anunţat intenţia de a organiza referendumul în luna septembrie şi a inclus dispoziţiile pentru acest scrutin în planurile de cheltuieli pentru anul în curs. Din nou însă, Curtea Constituţională din Spania a blocat, în aprilie, planul de a finanţa un referendum pentru independenţă în acest an, după ce Executivul de la Madrid a depus o contestaţie în instanţă. 

La începutul lui iunie însă, Carles Puigdemont a anunţat organizarea unui referendum privind independenţa Cataloniei de Spania, susţinând că încercările de a conveni cu guvernul de la Madrid asupra unei date şi a structurii întrebării pentru referendum au eşuat, prin urmare nu a avut altă soluţie decât să acţioneze în mod unilateral. În iulie, în Parlamentul regional al Cataloniei a fost depus un proiect de lege privind referendumul care vizează separarea regiunii nord-estice din cadrul sistemului juridic al Spaniei, în încercarea de a combate blocajele legale din partea autorităţilor de la Madrid privind organizarea unui referendum de independenţă. Şi acest plan a fost blocat însă, în septembrie de Curtea Constituţională, care a decis suspendarea pentru cinci luni a noii legi a referendumului, pentru a le permite judecătorilor să aibă timp să analizeze dacă scrutinul respectă Constituţia Spaniei. Legea fundamentală prevede că nicio regiune nu poate organiza un referendum pe un subiect care îi priveşte pe toţi cetăţenii spanioli, iar Spania este indivizibilă. 

În ciuda verdictelor de neconstituţionalitate, separatiştii şi-au continuat planul. Autorităţile spaniole au reacţionat. Înaintea zilei consultării populare, mai mulţi primari au fost anchetaţi pentru sprijinirea referendumului ilegal, iar buletinele de vot au fost confiscate. Războiul politic s-a mutat pe 1 octombrie în stradă, unde s-au înregistrat ciocniri violente între alegători şi poliţia naţională, soldate cu aproape 800 de răniţi. (Desfăşurarea evenimentelor poate fi urmărită aici)

Rajoy: Astăzi, nu a fost niciun referendum

„Ce s-a întâmplat astăzi este o ruşine cu care Spania va rămâne pentru todeauna”, a declarat liderul catalan, Carles Puigdemont. 

„Astăzi, nu a avut loc niciun referendum pentru independenţă. Ce s-a întâmplat a fost o parodie a înseşi ideii de democraţie”, a declarat, la finalul zilei, premierul Mariano Rajoy, căruia autorităţile catalane i-au cerut, repetat, demisia pentru violenţele din cursul zilei. 

„Vreau să afirm, în faţa întregii Spaniei, că marea majoritate a populaţiei din Catalonia nu a vrut să participe ca acest scenariu al secesioniştilor. Marea majoritate a catalanilor au demonstrat că sunt oameni care respectă legea şi au reuşit să reziste atacului celor care au dat dovadă de cele mai grave practici populiste. Toţi spaniolii apreciază asta”, a adăugat el. 

Rajoy şi-a nuanţat însă poziţia, anunţând că va cere consultări cu partidele parlamentare pe marginea crizei din Catalonia. 

La nivel european, lideri politici au condamnat violenţele din Catalonia, însă au remarcat că referendumul este ilegal. 

Din Marea Britanie, care se confruntă cu planurile similare ale Scoţiei, ministrul de  externe, Boris Johnson, şi-a declarat îngrijorarea pentru situaţia din Spania. ”Evident că suntem îngrijoraţi de orice violenţă, dar, în mod clar, referendumul nu este constituţional, aşa că este nevoie de restaurarea unui echilibru. Sperăm că lucrurile se vor calma”, a declarat Johnson. 

Papa Francisc: „Nu vă fie teamă de unitate!”

Un mesaj a venit şi din partea Papei Francisc, care nu a menţionat direct situaţia din Catalonia, dar a transmis, în timpul unui discurs la Universitatea sin Bologna, că europenii nu trebuie să se teamă de unitate şi trebuie să lase de o parte interesele naţionaliste. El a precizat că UE s-a născut din cenuşa războiului pentru a garanta pacea. „Nu vă fie teamă de unitate! Fie ca interesele particulare şi naţionalismul nu zădărnicească visele curajoase ale fondatorilor Uniunii Europene”, a spus el. 

Catalonia în cifre

Catalonia înseamnă 6,3% din teritoriul Spaniei, 16% din populaţie, 22% din PIB. Cu 7,6 milioane de locuitori, Catalonia, cea mai bogată regiune a Spaniei, înglobează peste o cincime din avuţia Spaniei şi este considerată „uzina ţării“, fiind cea mai industrializată dintre cele 17 regiuni autonome spaniole.

Potrivit Ziarului Financiar,  Produsul Intern Brut (PIB) al Cataloniei independente ar fi de 245 miliarde de euro, fiind a 34-a economie la nivel mondial, mai bogată decât Româ­nia (148 miliarde de euro), Portugalia (172 miliarde de euro) sau Hong Kong, potrivit calculelor Orga­ni­za­ţiei pentru Cooperare şi Dezvol­tare Eco­no­mică. PIB-ul per capita ar putea ajunge până la 28.000 de euro, mai mare decât cel al Coreii de Sud, decât cel al Israelului şi chiar mai mare decât cel al Italiei (25.000 de euro în 2013).

Catalonia este principala destinaţie turistică din Spania, unul din patru turişti străini care au vizitat ţara iberică alegând regiunea semiautonomă. 

 

Citește și: