Publicat

8

iunie

2014

10:49

11209

vizualizări

După ani de propagandă anti-românească, un olandez vine la Bucureşti pentru a ne cunoaşte: „Există multă FURIE”

Care sunt lucrurile pe care le-aţi observat în plimbările voastre prin diverse capitale europene? Aţi remarcat, de exemplu, că pe străzile din Luxemburg puteţi găsi deseori bani pe jos? Cum trăiesc bulgarii? Dar francezii? Dincolo de propaganda politică, există foarte multe lucruri interesante pe care noi, europenii din grupul celor 28, nu le ştim unul despre altul, nu le înţelegem. Pe asemenea lacune, discursul isteric naţionalist - precum cel al UK Independence Party, formaţiunea care a câştigat alegerile europarlamentare din Marea Britanie cu o retorică anti-români şi promovând numeroase stereotipuri despre noi - înfloreşte.

După ani de propagandă anti-românească, un olandez vine la Bucureşti pentru a ne cunoaşte: „Există multă FURIE”

Care sunt lucrurile pe care le-aţi observat în plimbările voastre prin diverse capitale europene? Aţi remarcat, de exemplu, că pe străzile din Luxemburg puteţi găsi deseori bani pe jos? Cum trăiesc bulgarii? Dar francezii? Dincolo de propaganda politică, există foarte multe lucruri interesante pe care noi, europenii din grupul celor 28, nu le ştim unul despre altul, nu le înţelegem. Pe asemenea lacune, discursul isteric naţionalist - precum cel al UK Independence Party, formaţiunea care a câştigat alegerile europarlamentare din Marea Britanie cu o retorică anti-români şi promovând numeroase stereotipuri despre noi - înfloreşte.

 În continuarea campaniei „Why don't you come over?”, redeschisă de Gândul şi GMP în contextul terenului câştigat de extrema dreaptă la Europarlamentarele recente, vă prezentăm un interviu cu Mark Schalekamp, un scriitor şi jurnalist din Olanda (ţara în care există un alt partid anti-români puternic, PVV), care şi-a propus să ajungă în toate capitalele statelor membre UE şi să spună povestea europeană, aşa cum reiese ea, prin ochii unui doctor, al unui artist, al antreprenorului, al poliţistului, al unui imigrant, ai unei vedete, al unei coafeze, dar şi din perspectiva unei prostituate, într-un proiect intitulat Youropeans.

Am văzut, în campania electorală europeană care tocmai a trecut, ce ne desparte ca naţiuni membre ale aceluiaşi grup, Uniunea Europeană. Sudul nu vrea austeritate, centrul şi nordul nu mai vrea atât de mulţi imigranţi. Ce avem, însă, în comun? Cât de bine ne cunoaştem între noi? Cum se vede Bruxellesul din celelalte 27 de capitale europene? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care un jurnalist şi scriitor olandez şi-a propus să răspundă, într-un proiect în premieră pentru spaţiul comunitar. Scopul lui este de a fi o altă voce în discuţia despre UE, una diferită de cea a euroscepticilor, a antiimigraţioniştilor ori a extremiştilor.

Într-un interviu acordat gândul în timpul vizitei sale recente în România, Mark Schalekamp a explicat conceptul proiectului Youropeans, o platformă şi o carte în lucru despre Uniunea Europeană „la firul ierbii”.

Un afiş al campaniei gândul-GMP, „Why don't you come over?”

Europa, de la poliţişti la prostituate

Departe de discursul politic, de propaganda populistă sau extremistă despre UE, Schalekamp bate fiecare capitală din grupul celor 28 şi caută opt oameni pe care să îi includă în proiectul lui: un poliţist/o poliţistă, o coafeză, un doctor, un artist, o vedetă locală, o prostituată, un antreprenor şi un imigrant. În total, aproximativ 200 de interviuri.

De ce aceste categorii? „Am vrut să am o reprezentare a societăţii. De regulă, în vârful societăţii e doctorul, la bază e, poate, prostituata. Între, ai omul de afaceri, ai artistul”. Nu a vrut politcieni, însă: „Nu cred că poveştile politicienilor sunt interesante, mai ales că tind să vorbească în slogane. Am vrut să cunosc oameni adevăraţi”. Singura excepţie de la regula evitării politicienilor a fost Xavier Bettel, carismaticul premier al Luxemburgului, pe care l-a intervievat însă pentru categoria vedetelor.

De găsit, îi găseşte pe aceşti oameni prin numeroase mijloace: pe canale oficiale – cereri la Ministerele de Interne din fiecare ţară, de exemplu. În cazul prostituatelor, bate străzile unde află că ar putea găsi. De altfel, Mark Schalekamp a acordat interviul ziarului gândul înainte de a lua Bucureştiul la pas, în căutarea unei prostituate. Ambasadele şi Facebookul îl mai ajută, la rândul lor.

Spune că e interesat şi să aibă atât tineri, cât şi bătrâni şi că nu îi este foarte greu să îi convingă să intre în hora europeană pe care încearcă să o creeze: „Nu trebuie să mă străduiesc să fiu foarte convingător. Puţini oameni spun 'nu'. Oamenilor le place să vorbească despre ei, se simt flataţi”.

Youropeans nu este un demers cu pretenţii ştiinţifice. Este doar un proiect despre un portret, o compilaţie de poveşti ale unor popoare, expuse la nivel micro: Cum e grecul când vorbeşte la telefon, cum e poliţistul german, cum e doctorul român, cum e prostituata din Marea Britanie. „Am vrut să aflu cine sunt toţi aceşti oameni”, explică scriitorul, care spune că îşi cunoaşte limitele şi că nu vrea să îşi prezinte munca drept o încercare de a combate valul de euroscepticism din UE. Îşi doreşte, mai degrabă, să fie o voce din tabăra care se face prea puţin auzită în faţa strigătelor celor care şi-ar scoate ţările din Uniune.

Având în spate o experienţă de antreprenor şi, pe urmă, de jurnalist în Olanda, o ţară cu un partid proeminent de extremă dreapta, antieuropean, antiimigranţi şi, de precizat, inclusiv anti-români, Mark Schalekamp a pornit vara trecută în turul UE. Bucureştiul a fost a 12-a capitală, deci avea deja o imagine din ce în ce mai clară despre felul în care arată Uniunea Europeană la nivelul cetăţenilor.

Spinosul subiect al imigrantului român

„Am început acest proiect pentru că în Olanda, mai mult poate decât în alte ţări, există multe atacuri împotriva Uniunii Europene, părerea despre UE este destul de proastă. Sigur, sunt multe lucruri în neregulă cu Bruxellesul şi felul în care este gestionat proiectul european putea fi mai bun”, admite Mark, în interviul acordat gândul.

În ciuda unor nemulţumiri faţă de felul în care funcţionează Uniunea, olandezul a constatat că oamenii pe care i-a întâlnit sunt conştienţi de avantajele statutului de membru UE. „Avem atât de multe motive pentru care să fim recunoscători – UE ne-a oferit multe, cele mai importante lucruri fiind pace şi stabilitate. Sigur, am ajuns să luăm totul drept o certitudine: libertatea de circulaţie, faptul că putem munci oriunde. Am avut de câştigat şi din punct de vedere economic. A mai fost şi un alt motiv, mai pragmatic: UE este aici, este un fapt, nu cred că va dispărea prea curând, aşa că sunt de părere că ar trebui să profităm din plin de ea”. Aşa că trebuie să îi cunoaştem pe cei cu care împărţim Uniunea. Nu poţi profita de UE fără asta, crede Mark, care aduce în discuţie volumul mare de prejudecăţi şi stereotipuri despre români.

„În ţările nordice, la fel şi în Olanda şi UK, există un curent antiimigraţionist, conform căruia Uniunea a devenit prea mare şi sunt aceşti asistaţi social care vin din România şi cresc rata infracţionalităţii. I-am întrebat pe oameni aici, în Bucureşti, ce părere au despre imaginea României în Europa, care nu e prea bună. Şi spun ‘da, da, hoţii de buzunare sunt de vină; sunt romi, nu români şi nu ne reprezintă’. Sunt puţin frustraţi şi nu văd cum ar putea schimba asta. Li se pare nedrept şi pot să înţeleg asta”, povesteşte olandezul.

Ce au în comun grecii şi românii

În sud, a dat peste o altă atitudine faţă de UE: „În Grecia, mulţi oameni sunt anti-UE, pentru că simt că Bruxellesul nu i-a ajutat în criza financiară. Oamenii cred că nu sunt luaţi în serios”.

De altfel, a găsit un element comun în interviurile cu românii şi grecii: „Şi românii, şi grecii mi-au părut că se simt cetăţeni de rangul al doilea, care simt nevoia să te convingă că sunt ok. În Grecia, sentimentul e şi mai puternic şi vor să te convingă că nu sunt nişte hoţi şi leneşi. Există multă furie. Şi în România e la fel”, spune scriitorul. După o pauză, adaugă: „Oamenii au aşteptări reduse de la România”.

Personajele româneşti ale poveştii olandezului

Deşi s-a plimbat mult prin statele membre într-un an electoral, spune că nu a simţit impactul politic, nu a văzut acest scrutin pe agenda oamenilor cu care a vorbit. Cu o săptămână înainte de Europarlamentare, coafeza româncă pe care a intervievat-o, Diana, nici nu ştia de alegeri, credea că afişele din Bucureşti şi campania sunt pentru nişte alegeri interne. Aşa se face că olandezul, care nu îi înţelegea confuzia, a informat-o că nu trebuie să meargă să-şi voteze următorul preşedinte, ci următorii deputaţi care să o reprezinte la Bruxelles. „Chiar şi acum, cu panourile pe toate străzile, oamenii nu ştiu, nu sunt interesaţi”, a remarcat Mark, adăugând: „Imigrantul (din România pe care l-a intervievat, n.red.) ştia, dar nu are voie să voteze. E stupid. E în ţara voastră de 24 de ani, a venit ca refugiat”.

Celelalte personaje româneşti ale proiectului lui Mark sunt Dragoş Anastasiu (antreprenorul), managerul grupului Eurolines. A mai vorbit şi cu o poliţistă, propusă de Ministerul de Interne, precum şi cu Andrei Roşu (vedeta), fost solist al formaţiei Gaz pe Foc. „Nu am vorbit cu Năstase”, a fost răspunsul lui Mark, când l-am întrebat cine este vedeta românească. La momentul interviului, încă nu cunoscuse medicul şi prostituata.

„În Luxemburg, găseşti bani pe stradă. Aici, nu”

Poate unul dintre cele mai interesante capitole din cartea lui Mark va fi cel despre observaţiile mărunte, de culoare a locului, cu care s-a întors din fiecare capitală europeană. „În Luxemburg, găseşti bani pe stradă, chiar şi monede de 50 de eurocenţi. Aici, nu”, ne povesteşte olandezul. Amsterdamul pare să fie marea excepţie europeană la „regula” vorbitului încet la telefon în public. În Helsinki şi la Paris, pare să fie normal să nu ţi se răspundă la salut. Prostituatele, majoritatea originare din estul Europei, spun că cei mai „romantici” clienţi ai lor sunt bărbaţii din zona mediteraneeană. De asemenea, contrar discuţiei despre diviziunea dintre sudul sărac şi nordul bogat, există încă un sentiment de solidaritate în UE, a constatat Mark Schalekamp din interviurile de până acum. Oamenii sunt realmente îngrijoraţi de extinderea prea rapidă a Uniunii Europene către est - aici, referindu-se mai ales la România şi Bulgaria, despre care se crede în multe state că au fost admise prea repede în UE.

Despre proiectul „Youropeans”

Proiectul care l-a adus pe Mark Schalekamp în România, pentru a vedea cum arată UE de aici, a început anul trecut şi se va încheia iarna aceasta, în Croaţia, cel mai recent stat membru al UE. Pentru călătoriile sale, olandezul a avut nevoie de câteva zeci de mii de euro - o parte considerabilă din finanţare a venit prin crowdfunding (finanţare obţinută pe platforma online). Odată ce va avea toate profilurile celor 8 profesii din 28 de capitale europene, Mark îşi va scrie şi cartea - a treia-, pe care vrea să o lanseze în vara lui 2015.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS | ANAF a luat banii din conturile unuia dintre cele mai mari brand-uri ale României: "E incredibil! Legea nu poate fi aplicată şi aici?"

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info