Elveţienii îşi sfătuiesc clienţii să nu mai investească nimic în SUA

Cea mai veche bancă a suspendat deschiderea de conturi pentru americani

Băncile elveţiene renunţă rând pe rând la clienţii americani sau se asigură că nu sunt urmăriţi de Fisc. Locul acestora este luat de clienţii arabi, asiatici şi ruşi

Cele mai sigure locuri unde americanii îşi puteau ascunde averile de autorităţile fiscale, băncile din Elveţia, sunt pe cale să devină "o prelungire a Fiscului american", a avertizat conducerea Wegelin & Co., o instituţie care oferă din 1741 servicii de administrare a marilor averi particulare (private banking).

Într-o scrisoare, Wegelin şi-a sfătuit clienţii americani să nu mai investească în obligaţiuni din SUA, la câteva zile după ce, în urma unor luni de negocieri între Berna şi Washington, una dintre marile bănci elveţiene (UBS AG) a acceptat să divulge informaţii despre conturile a 4.450 de americani.

Clienţii UBS sunt suspectaţi de Fiscul din SUA (Internal Revenue Service - IRS) de fraude fiscale, întinse de-a lungul mai multor ani. Prin înţelegerea politică dintre cele două state, UBS scapă de a fi chemată în justiţie de către Guvernul SUA, însă băncile elveţiene specializate în servicii de private banking se tem că trebuie să renunţe la clienţii americani.

Wegelin a suspendat, momentan, deschiderea de conturi pentru ame­ricani, iar Neue Zuercher Bank a renunţat la toţi clienţii din SUA de la începutul lui 2009 până acum. Nici Zuercher Kantonalbank nu mai lucrează cu americani, ba încă le cere tuturor rezidenţilor în Elveţia să aducă dovezi că nu sunt urmăriţi de IRS.

Apusul a secole de discreţie maximă

Acordul dintre Elveţia şi SUA face imposibil, cel puţin pentru americani, să mai beneficieze de discreţia maximă oferită de băncile elveţiene. De sute de ani, în aceste bănci oricine - de la dictatori şi traficanţi de droguri până la antreprenori cu afaceri legitime, dar care nu voiau să plătească taxe - putea să ascundă averi uriaşe şi să dispună de ele după bunul plac.

De fapt, în opinia lui Boris Collardi (director al băncii private Bank Julius Baer, citat de Wall Street Journal) confidenţialitatea era atuul căutat cu precădere, în cazul a 40% din depunerile în Elveţia.

De-abia 8-10% din bani ar fi fost depuşi cu scopul principal de a-i ascunde de autorităţile fiscale. Fără a mai putea garanta secretul, oferta de servicii trebuie diversificată, dar Collardi crede că viitorul niciunei bănci eleveţiene nu este ameninţat de noile condiţii. Un exemplu în acest sens ar fi Credit Suisse, marea rivală a UBS, care s-a angajat la cooperare cu Washingtonul şi nu a trebuit să renunţe la niciun client din SUA pe motivul unei eventuale deconspirări.

Reprofilare către clienţi din Rusia, Asia şi lumea arabă

În urma unui acord dintre UE şi Elveţia, cetăţenii comunitari îşi păstrează dreptul la confidenţialitatea datelor, dar Berna s-a angajat că băncile le vor solicita clienţilor dovezi că nu au probleme cu autorităţi fiscale din ţările Uniunii.

Pierderea clienţilor americani şi a unora din UE (mai ales Berlinul şi Parisul critică adesea propriii cetăţeni care "evadează fiscal" în Elveţia) nu pare o pierdere de nerecuperat pentru băncile private elveţiene.

Potrivit Reuters, ele se îndreaptă către clienţi din Rusia, Asia şi emiratele arabe din zona Golfului Persic.

Oameni foarte bogaţi apar şi în aceste "economii emergente", dar ei sunt supuşi unor presiuni mai mici din partea Fiscului decât cetăţenii SUA - unde IRS are un prestigiu legat de intransigenţă şi slujire a interesului public pe care nici Casa Albă, nici Congresul nu o egalează.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine