Europarlamentarele vor fi câştigate de antieuropeni şi extremişti de dreapta

Tinerii europeni, atraşi de candidaţii „de nişă“ Foto: Agerpres

Media de participare la vot ar putea fi de 50%

Partidul care militează pentru ieşirea Marii Britanii din UE va obţine 19% din voturi

Criza economică şi tendinţele naţionaliste tot mai accentuate pe care le-a antrenat în statele UE vor da câştig de cauză în principal forţelor extremiste şi antieuropeniste din UE. Nemulţumirea alegătorilor şi apetitul pentru candidaţii extremişti par să fi eliminat, paradoxal, o altă problemă: absenteismul masiv, cu care se confruntă de fiecare dată alegerile pentru Parlamentul European. Cel puţin 43% dintre cetăţenii UE au declarat că se vor duce cu siguranţă la vot, în timp ce alţi 6% au menţionat că vor merge „probabil” la urne, potrivit ultimului sondaj realizat de TNS Opinion, la solicitarea Parlamentului European, relatează AFP.  Situaţia este favorabilă formaţiunilor de extremă dreapta şi celor cu platforme antieuropene, antiimigraţie, antimusulmane – din Bulgaria şi până în Marea Britanie.

Peste tot în UE, campaniile acestora au fost extrem de agresive. De pildă, Partidul Naţional din Cehia a promovat, în clipurile electorale, ideea găsirii unei „soluţii finale la problema ţiganilor” (un eufemism pentru a exprima reluarea politicii naziste de purificare, a acuzat secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis). Tot o platformă neonazistă are şi Partidul Muncitorilor (Cehia), care a organizat marşuri „electorale” împotriva romilor. În Ungaria, aceeaşi situaţie – ultranaţionaliştii de la Jobbik (cei care au înfiinţat Garda Maghiară) mizează pe sentimentele xenofobe ale concetăţenilor unguri, iar predicţiile arată că vor obţine aproximativ 10% dintre voturi.

Mesaje naţionaliste şi antimusulmane

Marea Britanie excelează în mesaje naţionaliste şi antieuropene. Majoritatea britanicilor care vor vota la europarlamentare (circa 19%) vor opta pentru Partidul Independenţei (UKIP), care militează pentru ieşirea Marii Britanii din UE şi pentru o abordare mai dură a problemei imigraţiei. Partidul Naţional Britanic, ce a promis „locuri de muncă britanice pentru britanici” şi a avertizat asupra pericolului ca „80 de milioane de turci prost plătiţi să invadeze UK”, va obţine şi el cel puţin un loc pentru PE. Campania împotriva aderării Turciei la UE („Nu Turciei în Europa”) va aduce şi extremiştilor bulgari din Ataka cel puţin patru locuri de europarlamentar.

Partidul Libertăţilor din Olanda (condus de Geert Wilders, politician islamofob) va câştiga două sau chiar trei mandate, în timp ce partidul cu nume omonim din Austria (al cărui slogan de campanie a fost „Vestul în mâinile creştinilor”) va atrage până la 19% din intenţiile de vot, ceea ce înseamnă două sau trei locuri în viitorul PE. Şanse la măcar un mandat are însă şi un alt partid de extremă dreapta – Alianţa pentru Viitorul Austriei. Chiar şi în Germania, câteva mandate ar putea fi obţinute de Die Linke, o nouă formaţiune anticapitalistă ce ar putea atrage voturile celor afectaţi de criză şi dezamăgiţi de marile partide.

Front conservator împotriva unităţii europene

În faţa ascensiunii extremei drepte, câteva din partidele mari din Europa nu au avut altă soluţie decât a apela ele însele la un discurs naţionalist şi la alianţe transnaţionale cu partide cu o atitudine asemănătoare. Astfel, Partidul Conservator din UK al lui David Cameron a înfiinţat un nou grup antifederalist în cadrul PE, împreună cu conservatorii polonezi (Partidul Dreptate şi Justiţie – PiS) şi dreapta liberală cehă (ODS). „Vrem să ne detaşăm de o Uniune Europeană birocratică, cheltuitoare şi concentrată asupra ei înseşi. Astăzi, popoarele europene aspiră la o Uniune Europeană a statelor naţionale, şi nu la Statele Unite ale Europei”, a explicat Cameron. Celor trei partide li s-a alăturat Formaţiunea spaniolă Alternativa Espanola (extremă dreapta), susţinută de Blas Pinar, un apologet al fostului dictator Francisco Franco.

Europarlamentari de „nişă”

Spaniolii îşi vor aduce aminte nu numai de Franco la aceste europarlamentare, ci şi de organizaţia separatistă ETA, a cărei aripă politică – Barasuna – are cel mai prielnic moment pentru o relansare, acum, în plină criză economică. În Suedia, şanse consistente (cel puţin 8%) are Partidul Piraţilor, ce va atrage votul tinerilor prin promisiunea de a milita pentru eliminarea copyright-ului online şi preţuri mai mici pentru CD-uri. O altă figură la fel de colorată este cea a italianului Giulietto Chiesa, care încearcă să obţină voturile minorităţii ruse din Letonia, mizând pe asemănarea sa ideologică şi fizică cu Stalin, potrivit Agerpres. (E.F.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine