Ford a anunţat profituri de 1 miliard $. Băncile centrale măresc din nou dobânda de referinţă

Ford a fost singura companie auto mare care a refuzat banii statului

Ford a avut cea mai mică scădere a vânzărilor anul acesta, faţă de restul producătorilor americani: 22%, în condiţiile în care piaţa auto a "înghiţit" cu 27% mai puţine maşini noi

După ce a pierdut peste 14,6 miliarde de dolari în 2008, Ford Motor Co. a anunţat că a făcut profituri de aproape un miliard de dolari în ultimul trimestru al lui 2009. Compania americană nu a mai raportat un profit net anual din 2005. Ford este singura mare companie auto din SUA care a reuşit să evite legea falimentului, în timp ce General Motors şi Chrysler au fost nevoite de administraţie să recurgă la reorganizări pentru că au beneficiat de un colac de salvare financiară din bani publici. Ford, în schimb, nu a dorit să apeleze la această modalitate de finanţare, preferând să împrumute bani din alte părţi.

Încet, dar sigur, Ford a reuşit să revină pe linia de plutire. După ce, în trimestrul al doilea, profitul a fost relativ scăzut (Ford având cheltuieli de 1 miliard de dolari, în timp ce veniturile au fost de 1,3 miliarde), compania a reuşit să inverseze tendinţa. Mai mult, prezice directorul financiar al companiei, Lewis Booth, profiturile vor fi cu mult mai mari anul viitor şi mai ales în 2011.

A crescut valoarea acţiunilor

Succesul companiei se explică nu numai prin reorganizările interne (concedieri, reduceri ale producţiei la momentul potrivit, lansarea unor noi modele mai economicoase) ori prin materiale de producţie mai ieftine, ci şi prin faptul că acţiunile sale au început din nou să crească la Bursa din New York.

Fiecare acţiune la Ford a crescut cu 8,3% (sau 58 de cenţi), faţă de scăderea de 2,9% de la sfârşitul lui septembrie, notează Bloomberg. În plus, compania a fost ajutată şi de programul "Rabla" lansat de administraţia Obama. Ford se aşteaptă să încheie anul acesta cu vânzări de 10,4 milioane de modele "uşoare", dar ca numărul vânzărilor să crească anul viitor la 12,3 milioane.

Sfârşitul politicilor monetare de criză

Pe măsură ce economiile par a da semne de revigorare, băncile centrale încep şi ele să retragă treptat "medicamentele" administrate pieţelor financiare.

Mai exact, încep să crească dobânda de referinţă după ce, de la izbucnirea crizei, aceasta a fost menţinută în unele state (Japonia, Marea Britanie, SUA) până aproape de 0%. Israelul şi Norvegia au făcut deja acest pas, crescând dobânda cu un sfert de punct procentual, în primă instanţă. După o scurtă recesiune, Norvegia (mare exportatoare de hidrocarburi) a anunţat recent că are din nou creştere economică şi că menţinerea acestei dobânzi extrem de scăzute (1%) nu mai este necesară, relatează Le Figaro. Totuşi, în SUA, Marea Britanie şi Japonia, nivelul dobânzii nu este de aşteptat să crească înainte de mijlocul anului viitor, spun specialiştii intervievaţi de Le Figaro. Însă chiar şi în aceste ţări, Rezerva Federală (SUA) şi Banca Japoniei au anunţat că au încheiat programele de cumpărare de bonuri de trezorerie şi obligaţiuni de pe piaţă (pentru obţinerea de lichidităţi).

Un alt semn a venit de la Banca Central-Europeană, care a anunţat că băncile europene ar trebui să se pregătească să retragă progresiv "medicamentele pe care le administrează".

"A supravieţui graţie perfuziilor de lichidităţi nu mai este o soluţie durabilă pentru viitor. Având în vedere evoluţiile recente de pe pieţele financiare şi efectul de stabilizare pe care l-au avut pentru refinanţarea băncilor, nu este potrivit să se menţină neschimbat acest nivel (n.r. al ratei dobânzii)", a avertizat Axel Weber, preşedintele Bundesbank şi membru al conducerii BCE.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine