Google, în război deschis cu Beijingul comunist

La sediul Google din China au fost aduse buchete de flori ca felicitări pentru înfruntarea cenzurii sau în semn de „la revedere“ /// Foto: Reuters/Jason Lee

Compania americană renunţă să mai cenzureze accesul la pagini sensibile pentru Beijing, ca răspuns la un atac informatic fără precedent asupra căsuţelor de e-mail ale unor oponenţi ai regimului

"Colaboraţionismul" de care a fost acuzată Google - care bloca, de patru ani, căutarea unor cuvinte sau imagini "interzise", la cererea regimului de la Beijing - a luat sfârşit, ieri. Compania americană a decis "să întoarcă armele" împotriva chinezilor, ca răspuns la un atac informatic fără precedent asupra căsuţelor de e-mail (din serviciul Gmail) ale unor oponenţi ai regimului.

"Un atac foarte sofisticat şi îndreptat asupra infrastructurii noastre, având originea în China", a fost motivul care a dus la răspunsul Google. În mod repetat, hackerii au încercat să acceseze conturi de e-mail deschise de activişti privind drepturile omului pe pagini Gmail din SUA, China şi Europa, a dezvăluit o anchetă internă. Experţii Google sunt siguri că atacurile au pornit din China, deşi au fost camuflate să dea impresia că provin din Taiwan.

"Decizia de a ne revizui operaţiunile din China a fost incredibil de dificilă şi ştim că vom înfrunta consecinţe extinse" - aceasta a fost, pe blogul celui mai înalt responsabil juridic al Google, David Drummond, "declaraţia de război" împotriva Beijingului. Guvernul chinez nu a replicat, dar bursele mondiale au marcat declanşarea ostilităţilor.

Cotaţiile Google şi ale unor parteneri de afaceri (precum operatorul de telefonie China Mobile) au scăzut, dar cele ale Baidu (principalul motor de căutare din China) şi ale altor portaluri chinezeşti au avut creşteri între unu şi 7% pe bursele asiatice.

Pentru cât şi-a vândut sufletul Google

Google are circa 31% din piaţa motoarelor de căutare din China, Baidu - 64%, iar restul de 5% sunt deţinute de firme mai mici.

Circa o treime din piaţa motoarelor de căutare a fost câştigul asigurat de Google, acum patru ani, când a intrat în China cu terminaţia de ţară ".cn". Accesul la o piaţă ajunsă la 300 milioane de internauţi (cam cât populaţia totală a SUA), şi în creştere constantă, nu a costat mult din prespectiva investiţiilor, ci a avut mai degrabă un cost moral. Din apărător al libertăţii de expresie pe plan mondial, Google a devenit un "colaboraţionist" al Beijingului.

În schimb, Google a deţinut 7% din piaţa chineză a serviciilor online în 2008, 9,5% - în 2009, iar potenţialul de creştere era uriaş. Deocamdată, doar o cincime dintre chinezi au acces la internet. Mai mult, Google urma să le aducă chinezilor tehnologii de ultimă oră precum internet prin telefonul mobil, cu ajutorul Dell Computers şi al operatorului local China Mobile.

Perspectivele de finalizare a tranzacţiilor sunt incerte acum, câtă vreme numai la Bursa din New York, acţiunile Google au căzut, ieri, cu 2%. Beijingul nu a comentat oficial posibila retragere din China a Google, dar agenţia Xinhua a amintit de temerile a 700 de angajaţi chinezi ai firmei americane, care ar putea să-şi piardă locurile de muncă.

Rău cu Google, dar mai rău fără Google

Pentru internauţii din China, căutări pe Google pornind de la cuvinte-cheie precum "libertate", "Tibet independent", "Taiwan independent", "Dalai Lama" ori "Piaţa Tienamen" nu duc la niciun rezultat. Totuşi, în ciuda filtrelor impuse de Beijing, pe Google "scapă" destule informaţii şi imagini interzise, ceea ce nu este cazul pe Baidu.

Departamentul de Stat al SUA a cerut explicaţii Chinei, ceea ce ar putea irita Beijingul. Rămaşi doar cu Baidu şi alte portaluri mai mici, chinezii ar putea fi izolaţi mai uşor de fluxul de informaţii neconvenabile regimului.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine