Guvernele nu au înţeles nimic din lecţiile crizei financiare

62 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 13.08.2009 01:54

• Raspunde

Chiar şi după cea mai cruntă lovitură economică pe care mapamondul a experimentat-o după Marea Depresie din anii 30, guvernele nu au reţinut şi nu au pus în aplicare cea mai importantă lecţie: că suprasolicitarea circuitelor financiare duce la dezastru, comentează Le Figaro.

 

#2 mossadu' 13.08.2009 01:54

• Raspunde

calache,mai traiesti?

 

#3 calache 13.08.2009 01:55

• Raspunde

mananc ca.cat,deci exist.

 

#4 mossadu' 13.08.2009 06:00

• Raspunde

ma gindesc la propunerea de introducere a unui curs preuniversitar optional sau obligatoriu, dedicat holocaustuluisi, desi sint de acord cu intentiile exprimate de alexandru florian in recentul articol din observatorul cultural nr. 231/27.07.-2.08.2004), vad problema altfel. ceea ce inca nu pot sa inteleg destul de clar este perspectiva ministerului educatiei si cercetarii in privinta obiectivelor pedagogice ale acestui curs. intr-o lume normala, adaugarea unui curs, chiar si optional, dar mai ales obligatoriu, trebuie justificata nu atit printr-un rationament legat de necesitatile politice ale zilei sau de organisme internationale, desi, intr-un fel, este mai bine sa fii onest in aceasta privinta.

dar primul si cel mai important rationament trebuie sa fie legat de obligatia pe care fiecare dascal si functionar din aceste birocratii o are fata de elevii care vor fi prezenti la un astfel de curs – elevi care nu vin la curs tabula rasa si care vor alege acest curs (daca este optional) sau vor fi obligati sa nu urmeze alt curs, la fel de bine justificat ca cel care urmeaza sa fie introdus. cu alte cuvinte, rationamentul pedagogic trebuie articulat foarte clar, transparent, fara a pretinde ca adaugarea cursului se poate produce fara efecte secundare asupra profesorilor si, mai ales, asupra elevilor.
pentru atingerea obiectivelor civice descrise atit de persuasiv de alexandru florian mi se pare mai utila alta formula de introducere a acestei tematici. in primii ani ai unui astfel de curs, va exista in mod sigur o reactie atit din partea profesorilor, cit si a studentilor. amindoua categoriile sint profund conservatoare cind este vorba de modificarea curriculei, lucru care s-a vazut deja in privinta manualelor de istorie. holocaustul este, inca, un subiect extrem de sensibil in istoria romaniei, incit tratarea lui de catre persoane care nu sint pregatite sa faca fata atacurilor antisemite (si ele vor exista, cu siguranta) are toate sansele unui efect contrar celui de a cultiva toleranta.

as propune o alta formula pedagogica multi-disciplinara, care ar insemna, evident, o schema mai complicata, dar care ar putea produce, in acelasi timp, o sensibilizare mai profunda, mai subtila a viitoarelor generatii asupra centralitatii holocaustului in istoria secolului xx. literatura de specialitate despre holocaust s-a dezvoltat in multe discipline, dar cel mai usor de incorporat in programa preuniversitara ar fi componentele de istorie, filozofie/etica, literatura. daca in loc de un curs asupra istoriei evreilor, cu accent asupra holocaustului, s-ar crea module axate pe holocaust in aceste trei discipline – toate, parte din programa analitica de liceu –, elevii ar putea beneficia multiplu si ar fi mai receptivi fata de problemele expuse, decit in cazul unui curs unic. contextul este esential pentru intelegerea problematicii holocaustului. de exemplu, literatura scrisa de supravietuitorii holocaustului ofera un contrast care poate fi usor prezentat de orice profesor de literatura. la fel se poate argumenta si in legatura cu problemele etice ridicate de supravietuitorii holocaustului si de martorii acestui eveniment. chestiunile de acest tip se pot prezenta, evident, si in contextul unui curs de istorie, dar cred ca ar avea un impact mult mai mare daca ar fi prezentate in cadrul unui curs de filozofie.

a preda un curs intreg despre istoria evreilor si a holocaustului in romania necesita nu numai un manual, ci si o bibliografie de specialitate. acest curs ar necesita o pregatire speciala pentru toti profesorii care ar urma sa il predea. imi este greu sa imi inchipui ca acest curs nu s-ar transforma, cel putin la inceput, intr-un esec total intr-un liceu dintr-un oras mic de provincie. dar, sint sanse mai mari ca profesorii care stapinesc deja manualele existente de istorie, filozofie si limba romana sa adauge aceste module, mai ales daca ele sint bine contextualizate si se afla in dialog cu restul materialului prezentat ca atare. numai cind acest al doilea tip de alfabetizare despre holocaust se va impaminteni, cred ca va fi cazul sa se introduca un curs dedicat in exclusivitate holocaustului.

bloomington, indiana

 

#5 valeria 13.08.2009 06:02

• Raspunde

referitor la articolul intitulat cum sa predai un curs despre holocaust al mariei bucur publicat in observatorul cultural nr. 233/2004, dorim sa fixam citeva aspecte legate de predarea holocaustului in cunostinta de cauza si intr-un timp real, mai exact, holocaustul se preda in romania si, prin urmare, discutiile despre posibilitatea predarii lui vin, intr-un fel, post acta.

1. legat de formarea sau „alfabetizarea“ profesorilor in vederea predarii holocaustului trebuie sa se stie ca la universitatea din cluj, incepind cu anul 2000, se organizeaza anual, in trei cicluri de curs (martie, iunie, septembrie), un program de formare a competentelor profesionale si didactice destinat profesorilor de istorie din invatamintul preuniversitar din romania. pina acum au participat in jur de 100 de profesori din toate judetele tarii, care, la sfirsitul celor trei cicluri de formare, au primit o diploma de formatori in domeniul predarii holocaustului. aceste diplome au fost emise de facultatea de istorie-filozofie a universitatii „babes-bolyai“ si au fost validate de catre ministerul educatiei si cercetarii.
programul de formare a fost articulat de urmatoarele module de cursuri si seminarii: originile si istoria antisemitismului, dimensiunile si mecanismele holocaustului, metodica si didactica predarii holocaustului, evreii din romania si holocaustul, etape si curente istoriografice privind holocaustul, tema holocaustului in literatura si cinematografie si arta plastica, holocaustul intre memorie si istorie si incheierile etice ale holocaustului, istoria orala si cercetarea holocaustului in romania, traume psihice si mentale la supravietuitorii holocaustului si la generatiile succesive etc.

cursurile au fost sustinute de specialisti de la institutul yad vashem din ierusalim, universitatea din tel aviv, muzeul holocaustului din washington, muzeul holocaustului din houston, texas, c.d.j.c. paris, universitatea din montpellier, muzeul memorial de la auschwitz, institutul de cercetare de pe linga radio europa libera, centrul de recuperare psihica a supravietuitorilor holocaustului din stockholm, south carolina council on the holocaust, universitatea „babes-bolyai& ldquo; cluj etc.
acest program a primit un sprijin consistent din partea international task force for holocaust education, remembrance and research si conference on jewish material claims against germany. dupa parerea exprimata de observatorii si evaluatorii abilitati de task force si yad vashem, acest curs este unul din cele mai complexe si bine structurate programe de pregatire a profesorilor in vederea predarii holocaustului care se organizeaza in prezent in lume.

2. in ceea ce priveste motivarea organizarii unor asemenea cursuri optionale in scoli si construirea „rationamentului pedagogic“ putem afirma pe baza unor date reale ca au existat, sporadic, reactii de adversitate din partea unor profesori din vechea generatie in scolile unde au fost introduse aceste cursuri optionale (la bacau, galati) sau din partea parintilor (la liceul maghiar din satu mare), dar aceste adversitati nu au putut bloca derularea acestor cursuri in scoli si, cu atit mai putin, sa provoace reactii antisemite perimetrale acestor activitati.
proiectel e didactice ale predarii optionale a holocaustului in scoli pot fi consultate la biblioteca institutului de iudaistica al universitatii „babes-bolyai&ldqu o;din cluj precum si pe site-uri facute de profesorii participanti in program, precum cei din alba iulia, timisoara, caracal, focsani, mangalia etc. nu trebuie uitat faptul ca multi dintre profesorii implicati in derularea programului de la cluj au participat ulterior la stagii de pregatire si formare in sua, franta, israel, polonia.

3. exista o articulare multidisciplinara a proiectelor didactice dedicate predarii holocaustului indusa pe de o parte de cursurile de formare absolvite la cluj, iar pe de alta parte, profesorii de istorie au colaborat la organizarea cursurilor optionale cu profesorii de literatura, filozofie si desen (la galati, focsani, sibiu, curtea de arges, cluj etc.)

4. in nici una din cele aproape 100 de scoli la care au fost introduse cursurile optionale privind holocaustul si despre care avem informatii pertinente nu s-a constatat vreun „esec provincial“.

5. unul din absolventii cursului de la cluj a elaborat o programa scolara de predare a holocaustului aprobata de mec, programa care, bineinteles, poate fi imbunatatita, dezvoltata pe baza observatiilor si experientelor didactice, sau pe baza unor opinii emise in mod avizat pe acest subiect. aceasta programa dimensioneaza national introducerea cursurilor optionale despre holocaust in scolile din romania. fireste ca, in proximitatea unor astfel de proiecte se pot naste si… tolera „sporovaieli&l dquo; de tot felul sau critici „superioare“ academice sau „de aflare in treaba“, exista insa o certitudine: demararea si concretizarea predarii la nivel optional a holocaustului in scolile romanesti.

6. sugeram tuturor celor implicati in discutii si comentarii despre predarea holocaustului in scolile din romania gazduite in revistele romanesti sa „sune provincia“.

lect. univ. maria radosav
coordonator program
universitatea „babes-bolyai“

 

#6 dhopital 13.08.2009 06:17

• Raspunde

comportamentul autoritatilor elvetiene
in timpul prigoanei naziste

o comisie independenta de experti, comisia bergier recunoaste, in sfarsit, adevarul

din mediile elvetiene razbat mai departe ecouri ale comentariilor, schimburilor de opinii, chiar controverse, iscate in urma dezvaluirilor recente, intr-un document oficial, cu privire la tratamentul discriminator aplicat evreilor expusi si abandonati prigoanei naziste. unele semne de intrebare s-au ridicat mai de mult in legatura cu politica promovata de tara cantoanelor fata de refugiati si cu deosebire cei ce incercau sa se salveze din iadul hitlerist si au fost respinsi de la frontiera, desi era cunoscut ca-i asteapta camerele de gazare. faimoasa neutralitate, traditionala emblema nationala elvetiana, examinata mai de aproape, ca in lucrarile istoricului edgar bonjour, tradeaza fisuri, cateodata cu consecinte tragice (cum s-a intamplat in cazul tenorului celebru joseph schmidt). publicistul alfred hössler, analizand perioada 1933-1945, punea la indoiala insusi mitul despre "elvetia, tara de azil", intr-o carte cu titlu interogativ, aparuta in 1971. mai tarziu, ancheta intreprinsa de werner rings pe tema "aurului nazistilor" a scos la iveala retele subterane detestabile de complicitati sau macar de acoperire financiara din partea bancilor elvetiene. pana de curand, un val de ceata a sustras vederii conturile alimentate in aceste banci de ulterioare victime ale holocaustului. reglementari internationale au adus clarificarile de rigoare in problema "confidentialitatii& quot; obligatorii si s-a trecut la cuvenite despagubiri.

in acest context de cautare si restabilire a adevarului si-a desfasurat activitatea comisia independenta de experti, desemnata, in decembrie 1996, de adunarea federala, sa cerceteze comportamentul autoritatilor pe timpul razboiului, masurile adoptate in regimul acordarii de asistenta umanitara solicitantilor de azil. coordonarea lucrarilor a revenit profesorului jean-françois bergier, titular din 1969 al unei catedre de istorie la scoala politehnica din zürich. desi o sinteza finala este anuntata pentru anul viitor, "comisia bergier" a dat publicitatii un raport intermediar pe intinderea a 800 de pagini, prompt intrat in atentia opiniei publice, socate de revelatii ale unor pacate ce incarca constiinta colectiva. cotidianul genevez de larga audienta "le temps" titra mare, pe prima pagina a editiei din 12 decembrie `99: istoria noastra, greseala noastra. editorialistul gazetei subliniaza nevoia abordarii lucide a faptelor petrecute si scoase abia acum la lumina, oricat de incomode par: "ar fi posibile infinite acrobatii in incercarea de a atenua brutalitatea acestei realitati, dar ramane sa traim cu ea. totul cade in derizoriu, in afara cuvintelor de cainta, de scuze, de reculegere cu care consiliul federal a stiut, din fericire, sa-si impaneze declaratia atat de prudenta, altminteri". nu va mai putea fi contestata, de aici inainte, permeabilitatea elvetiei la ideologiile dominante ale epocii. infiltratii de sorginte fascista si nazista, cu tenta antisemita, cantaresc greu in decizii ale forurilor de conducere, crezute imaculate pana deunazi. a existat, desigur, un spirit de opozitie, dar si destula lasitate, mult curaj, insa, de asemenea, cinism - in proportii familiare si altora. ceea ce nu reduce uimirea atator elvetieni, care au traversat perioada critica inspaimantati, terorizati de amenintarea straina la granite, si care pastreaza convingerea indreptatita de a nu avea nimic de reprosat. "e periculos - atrage atentia editorialistul - a incuraja asemenea iritare si a confunda retinerea cu nevoia de a absolvi statul de orice vina".

o recunoastere deschisa a responsabilitatilor fusese schitata, la 7 mai 1995, cu prilejul implinirii de 50 de ani de la terminarea celei de a doua conflagratii mondiale, de catre consilierul federal kaspar villinger, prezentand scuze pentru politica oficialitatilor elvetiene fata de evrei. la aceste scuze a facut trimitere, doamna ruth dreifuss, presedinta in exercitiu a confederatiei, ea insasi evreica de origine: "raportul ne aminteste ca, in acel sumbru rastimp din istoria omenirii, elvetia n-a raspuns, pe cat ar fi putut si ar fi trebuit s-o faca, traditiei sale umanitare... nimic nu poate repara consecintele deciziilor luate atunci si noi ne inclinam plini de respect inaintea durerii celor ce, vazandu-si refuzat accesul pe teritoriul nostru, au fost abandonati unor suferinte de nespus, deportarii, mortii... asumarea constienta, determinata de un astfel de raport nu trebuie sa ne indemne a judeca responsabilii de odinioara pe baza sensibilitatilor contemporane. dimpotriva, se cuvine sa ne angajeze fata de viitor, spre a nu mai repeta nicicand greselile trecutului... in cooperare cu alte tari, elvetia intelege sa continue a sustine contributia la dezvoltarea permanenta a unei ordini juridice internationale, capabile sa protejeze fiece individ impotriva oricarei forme de persecutie si violenta... in zorii unui nou mileniu, tara noastra se cuvine a fi un factor motor in imensa sarcina de a promova respectul omului si pacii intre popoare. va fi imposibil de a aborda atare provocare fara a conserva memoria atator lectii ale tuturor tragediilor generate de secolul nostru. datoram acest act de reculeasa aducere aminte, noua insine, urmasilor nostri".

intr-u n spirit similar de onestitate si pioasa demnitate, au reactionat alti protagonisti marcanti ai scenei politice elvetiene, sefi de partide, parlamentari, intelectuali. intre acestia, rolf bloch, presedinte al federatiei elvetiene a comunitatilor evreiesti, cerand autoritatilor actuale o mai acuta implicare in lupta contra antisemitismului latent, considera ca raportul, departe de a reprezenta un punct culminant in evaluarea erorilor comise, trebuie privit ca suport pentru un dialog constructiv de aici inainte: "este datoria noastra a nu lasa aceasta perioada sa cada in uitare. insistam deosebit ca dezbaterea sa se extinda la nivelul scolilor, ca tinerele generatii sa invete despre shoah si rolul elvetiei. va trebui macar un capitol sa se adauge in manualele de istorie".

o similara exigenta indeplineste conditiile maximei urgente si pentru noi!

 

#7 mossadu' 13.08.2009 06:19

• Raspunde

cititorul care nu stie când are loc sedinta pe care o prezentam în continuare si nu recunoaste macar o parte a personajelor care participa la ea si-ar putea închipui ca este vorba despre o întrunire a unui cuib legionar. de fapt, documentul transcrie lucrarile sedintei cu responsabilii organizatiilor de masa (apararea patriotica, uniunea patriotilor, comitetul national evreiesc (c.n.e.), precursorul comitetului democrat evreiesc), tinuta la c.c. al p.c.r., în ziua de 5 octombrie 1945. in cadrul sedintei, un capitol aparte l-a constituit analiza contradictiilor ivite între populatia evreiasca si activistii de partid, inclusiv cei de origine evreiasca. principalii actori ai discutiei au fost: chirita, primul presedinte al c.n.e., vasile luca, membru al biroului politic, responsabil cu problema nationala, ghizela vass, membra a c.c. al p.c.r., ferdinand ticu, activist al madosz, alice benari, profesoara, activista de partid, elena stoia, activista a uniunii femeilor democrate din românia, ofelia manole, membra c.c. al p.c.r. si presedinta a u.f.d.r., ion vinte, adjunct al ministrului de interne, macovei, activist de partid din ilegalitate. ceea ce socheaza în timpul discutiei este mentalitatea cu care se discuta, la un asemenea nivel al conducerii p.c.r., despre "problema nationala", cum era privita marea masa a populatiei evreiesti care nu se înregimentase în partidul comunist si cum erau tratati reprezentantii grupului care milita pentru crearea unui stat al poporului evreu.
prezentam în continuare aspectele cele mai semnificative ale sedintei. documentul integral îl vom publica în volumele pe care le pregatim pentru tipar, cu titlul anchete si procese uitate. 1945-l960, si care urmeaza sa apara la editura fundatiei filderman.

pentru reprezentantii partidului comunist, doua erau provocarile venite dinspre populatia evreiasca. iata cum le sintetiza chirita: "în viata evreiasca exista doua curente foarte periculoase: al lui filderman, care toti stim care este politica lui; al doilea, al sionistilor de dreapta cu zissu... ei nu se satura sa ponegreasca democratia din tara româneasca, ca sa arate ca este un fel de dictatura fascista".

in cursul discutiilor, vasile luca s-a lansat într-un atac de o deosebita virulenta, practic la adresa întregii comunitati evreiesti. referindu-se la afirmatia lui chirita, care sustinea ca si militantii sionisti trebuia sa fie atrasi în cadrul comitetului national evreiesc, luca îi reproseaza: "facem un partid nou evreiesc, facem un gheto nou evreiesc. asta vreti voi? [...] trebuie o lupta serioasa împotriva elementelor fasciste evreiesti, în primul rând [...] nu vedeti fascistii din sânul vostru. când luca spune ca: jos speculantii, o sa se spuna ca este un antisemit. dar daca chirita o sa spuna asta, nu o sa se mai spuna ca este antisemit. pentru ca chirita este evreu". supararea lui vasile luca venea din faptul ca în cadrul comitetului national evreiesc exista tendinta de a trata populatia evreiasca - cum era si firesc - ca o unitate. "burghezia evreiasca, în frunte cu filderman, care l-a sustinut pe antonescu [...] si vrei sa faci unitate cu acestia? pentru ce? numai si numai pentru revendicarile fata de statul si poporul român. nu pricepeti si nu încadrati lupta voastra de revendicari juste în lupta noastra de revendicari, a întregului popor român. noi nu putem tolera, si în special voi nu puteti tolera, ca evreii, pe baza suferintelor, sa-si creeze acum o situatie privilegiata de jaf si asuprire a populatiei românesti [...] dar noi v-am creat tocmai pentru lupta împotriva reactiunii evreiesti si atunci, focul principal trebuie îndreptat împotriva organizatiilor sioniste, în lupta pentru încadrarea în viata economica, politica si sociala a poporului român".

vasile luca dadea si lectii de tactica. le reproducem si pentru ca, iata, în octombrie l945 se vorbea deja de arestarea lui iuliu maniu. "noi, chiar în lupta noastra interna cu reactiunea, nu arestam pe oameni pentru ca au alte pareri politice decât noi, ci pentru ca speculeaza sau pentru ca au facut deschis actiuni contra uniunii sovietice. si noi niciodata nu am spus ca maniu trebuie arestat. si noi nu l-am aresta pe maniu sau pe ceilalti membri ai partidului lui, daca nu sunt fapte ca ale lui hatieganu, care a organizat crime, care a trecut la actiuni teroriste. doar pentru ca ne sunt adversari politici sa-i arestam? ar fi cel mai usor lucru. si un popa dintr-un sat, reactionar, este usor sa-l arestezi, ca sa ai satul. dar cu asta ai satul? nu. il faci erou si îti faci satul dusman. si se va spune ca suntem dictatura unei minoritati asupra unei majoritati. nu guvernul trebuie sa ia masuri, ci datoria voastra era sa izolati aceste elemente de marea masa a populatiei evreiesti".

la fel de socante sunt si aprecierile lui vasile luca despre politica de cadre a partidului comunist. "nu trebuie sa ne plângem ca, în actuala situatie, cu mostenirea aceasta antisemita grozava, am avut putin o linie politica de a nu ridica elemente evreiesti în conducerea organizatiilor. si aceasta trebuie sa înteleaga orice evreu comunist. trebuie sa înteleaga si trebuie explicat, pentru ca ce nenorocire am fi avut în moldova... partidul compus din evrei numai, organizatiile celelalte evreiesti, politia, aparatul administrativ, evreiesti. si atunci s-a spus: ce este aici, este un stat evreiesc sau un stat românesc? si în mai multe parti persista asta. si când noi avem o masa otravita de antisemitism, când vede numai un singur sef sau comisar, spune ca nu mai este politia româneasca, ci politie evreiasca. si asta este folosit împotriva populatiei evreiesti. adânceste antisemitismul si este împotriva democratiei si împotriva guvernului. si reactiunea foloseste aceasta. ca asta nu este realitatea, stim cu totii, dar este atmosfera [...] tapi ispasitori sunt evreii de veacuri si noi, deodata, dupa ce antisemitismul a ajuns la culme, prin fascism, aparem si punem toate organele de conducere si în fruntea administratiei elemente evreiesti".

pe lânga problemele de tactica generala, în cursul sedintei au fost abordate si o serie de aspecte concrete. tot chirita se plângea ca atunci când au facut o adresa catre confederatia generala a muncii si au cerut ca, acolo unde sunt locuri libere, sa fie angajati muncitori evrei, li s-a raspuns: "ca toate locurile sunt ocupate si ca mai vin acum o alta serie de repatriati, adica aceia care au fost prizonieri, o parte din românii evacuati în germania, care trebuie încadrati în productie." situatia - spunea chirita - era grava. "noi trebuie sa stim ca acest razboi de exterminare, care a fost timp de patru ani de zile, a avut o mare influenta asupra populatiei evreiesti. mii si mii de evrei nu au nici un mijloc de existenta." se facuse si un plan, potrivit caruia statul trebuia sa acorde 12 miliarde, organizatia joint 12 miliarde si alte organizatii evreiesti 3 miliarde pentru crearea unor întreprinderi colective de meseriasi. nu se facuse nimic concret.

ii raspundea elena stoia: "ce se întâmpla? noi avem muncitorii din industria de razboi, pe care trebuie sa-i trecem în industria de pace. sunt foarte multi, care stau pe spatele statului, cum s-ar spune [...] avem armata care se demobilizeaza; sunt prizonierii care vin. si trebuie sa se stie, ca productia noastra este mai mult în textile, la filaturi [...] si atunci am putea încadra pe tovarasii evrei în textile, pentru ca în metalurgie nu prea lucreaza. si i-am întrebat daca pot merge sa lucreze în mine, în valea jiului. si au raspuns: daca se poate o munca mai usoara. si noi cunoastem ca ei fug întotdeauna de o munca mai grea. acum, în întreprinderi ce se întâmpla? pleaca evrei pentru aprovizionare si spun ca pleaca de la fabrica, pentru ca asa pot câstiga mai mult. si sustrag din bani 200-300 000 lei si vin înapoi, ca s-au furat banii. au fost, bineînteles, dati afara din fabrica. ei, si cu capitalul care si l-au facut în felul acesta, îsi fac un mic comert".

specula, fenomen raspândit si familiar în orice tara care trecuse prin razboi, era un alt motiv de disputa. elena stoia era nemultumita de ceea ce vazuse la iasi. "in timpul liber, dupa munca, se duc foarte multi sa faca specula. si muncitorii sunt contra lor si spun: bine, atunci a fost antisemitism, dar acum ei vin si ne vând noua cu 2 000 de lei o pâine. cum sa ne atasam de ei, când suntem muncitori cu ei în fabrica si vin si ne vând dupa masa o pâine cu 2 000 lei. si s-ar putea încadra în diferite ramuri de productie, dar si la munci grele, nu numai la munci usoare [...] si daca sunt în productie, dupa masa sa nu mai faca afaceri [s.n.] [...] daca te duci la evreu în pravalie, gasesti în raft chifle. si atunci spunem: noi mâncam pâine neagra. de unde au evreii pâine alba?"

nici ghizela vass nu era multumita. "merg la tara, iau vite, iau tot si daca îi aresteaza, spun: tocmai pe mine ma arestezi, care am fost în transnistria? si jandarmul le da drumul. mi-a povestit un tovaras, ca este o manifestare si atitudine pur legionara pe care o întrebuinteaza evreii. daca aveau un concurent crestin, se duceau si îl denuntau, ca: el mi-a împuscat pe fiul meu. au aceleasi metode pe care le întrebuintau în transnistria... si nu numai el, si tov. bodnaras a spus asta în sedinta."

ofelia manole insista mai ales asupra deficientelor c.n.e. "nu ca n-a reusit sa atraga personalitati, aceasta este o chestiune mult mai mica decât fondul central al problemei si nu vad sa va preocupe. puneti foarte vag çlupta împotriva ramasitelor fasciste...è [...] in moldova sunt vaduvele din pogrom si ele cer, este revendicarea lor asta, ca sa fie încadrate în rând

 

#8 VESTI MINUNATE 13.08.2009 06:42

• Raspunde

scapam de facturile majorate la apa calda si caldura? prefectul pune tunurile pe primarie!
prefectul mircea bacala este decis sa se ia la tranta cu gigacaloria. a anuntat ca saptamana viitoare va ataca in contencios hotararea consiliului local prin care timisorenilor li se vor scumpi apa calda si caldura incepand cu 1 august.

 

#9 VESTI MINUNATE 13.08.2009 06:42

• Raspunde

guvernul da afa- ra peste 14.000 de bugetari
peste 10.000 de persoane din cadrul societatilor comerciale si din cadrul companiilor nationale vor fi restructurate pana la sfarsitul anului, a anuntat ministrul economiei, dupa sedinta de guvern

 

#10 VESTI MINUNATE 13.08.2009 06:43

• Raspunde

femeie luata pe capota pe zebra langa hotel central
seria accidentelor petrecute pe zebra in timisoara pare sa nu se mai termine. o femeie a ajuns la spital dupa ce a fost lovita in plin de o masina pe trecerea de pietoni din dreptul hotelului central.

 

Vezi toate »