Guvernul bulgar întoarce armele împotriva Rusiei

Noul premier, Boiko Borisov Foto: Reuters

SCHIMBARE l Viitorul premier suspendă construcţia „conductei ortodoxe” Burgas-Alexandrupolis şi a centralei de la Belene

Boiko Borisov, lider al partidului ce a câştigat alegerile parlamentare (GERB) şi viitor premier, a ordonat oprirea tuturor proiectelor energetice începute de predecesorul său, Serghei Stanişev. Astfel, noul cabinet va îngheţa şi două proiecte ruseşti, extrem de importante: oleoductul „ortodox” Burgas-Alexandrupolis şi construirea noii centrale nucleare de la Belene. Conducta petrolieră ar fi urmat să lege oraşul Burgas de pe litoralul bulgăresc de portul grecesc Alexandrupolis, pentru a evita astfel trecerea rutei energetice prin strâmtoarea Bosfor (Turcia).

Statul nu are banii şi nu poate să-şi permită proiectul Belene, a declarat marţi Simeon Diankov, care va ocupa postul de ministru al finanţelor în guvernul lui Boiko Borisov, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte construirea centralei, banii sau garanţiile de stat nu pot fi justificate, crede Diankov, deoarece viitorul guvern ar trebui să reducă cheltuielile bugetare, iar aceste proiecte sunt foarte scumpe. Diankov a precizat însă că, dacă un investitor privat îşi va manifesta interesul pentru construirea centralei, el va fi bine-venit.

În privinţa oleoductului, noile autorităţi de la Sofia au fost şi mai tranşante: Bulgaria nu poate realiza proiecte care nu au o eficienţă economică dovedită (cu alte cuvinte, că Bulgaria ar fi acceptat să se implice în acest proiect doar din raţiuni politice), a declarat Rosen Plevnaliev, care va ocupa probabil postul de ministru al dezvoltării regionale în noul guvern, scrie Novinite.

Bulgaria, Grecia şi Rusia au hotărât, în 2007, după mai mult de zece ani de negocieri, să construiască oleoductul, iar acordul a fost semnat de Bulgaria în 2008, cu ocazia vizitei preşedintelui rus de atunci, Vladimir Putin. Conducta de 280 de kilometri, care traversează 166 de kilometri prin Bulgaria, ar fi avut o capacitate iniţială de 35 de milioane de tone pe an şi ar fi trebuit terminată în 2011-2012 (urmând ca Rusia să o controleze în proporţie de 51% de Rusia, iar Grecia şi Bulgaria să deţină fiecare câte 24,5%).

Proiectele au stârnit imediat proteste ample din partea organizaţiilor de mediu, iar consiliile municipale din oraşele vizate au votat împotriva lor, ele fiind sprijinite şi de GERB, pe atunci în opoziţie.

Bulgarii preferă acum banii europeni

În încercarea de a recâştiga încrederea şi banii Bruxelles-ului, noua conducere de la Sofia a promis că va pune capăt corupţiei şi crimei organizate (care a crescut de trei ori în timpul mandatului lui Stanişev), scrie Standart News. Dar noua gardă pare dispusă şi să stăvilească influenţa Rusiei în această regiune. Bulgaria speră astfel să îşi dezvolte infrastructura energetică şi de transport nu pe bani ruseşti, ci cu ajutorul fondurilor europene.

Schimbarea de poziţie survine la doar câteva zile după ce o comisie de experţi europeni ce consiliază guvernul bulgar a apreciat că Bulgaria riscă să cadă sub influenţa politică şi economică a Rusiei, dacă noul guvern nu va colabora mai strâns cu Bruxelles-ul, scrie Financial Times. UE trebuie să vorbească pe o singură voce cu vecinul său de la Est, lucru aproape imposibil odată cu consolidarea influenţei ruseşti în Bulgaria şi în alte state foste membre ale Pactului de la Varşovia, mai relatează FT. (E.F)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine