6 comentarii 24 afișări

Încep programele „Rabla“ pentru biciclete

Postat la: 13.08.2009 20:25 Ultima actualizare: 13.08.2009 20:26

CONDIŢII l Austriecii care predau bicicleta veche primesc 70 de euro dacă demonstrează şi că şi-au cumpărat una nouă de cel puţin 140 de euro

Începând de săptămâna aceasta, primăria din Viena oferă o primă de casare pentru biciclete. Astfel, cei care predau o bicicletă veche primesc 70 de euro în cazul în care dovedesc pe loc că au achiziţionat una nouă (performantă, de cel puţin 140 de euro), scrie ziarul austriac Wiener Zeitung, preluat de Agerpres. Scopul este ca tot mai mulţi vienezi să folosească acest mijloc de transport, dar şi să crească siguranţa în trafic, prin folosirea unor modele mai noi şi mai performante de biciclete. 

Totuşi, chiar dacă programul este copiat după cel de tip „Rabla” privind maşinile, oficialii locali insistă că în acest caz nu este vorba chiar de o „primă de casare”.  Prin această acţiune nu se intenţionează reducerea emisiilor poluante, la fel ca în cazul primei de casare pentru automobile, ci ameliorarea siguranţei circulaţiei stradale, a explicat  consilierul municipal pentru transport Rudolf Schicker (SPOe - social-democraţi). Deocamdată, acţiunea este limitată la 500 de biciclete şi va fi prelungită în caz că va exista cerere suficientă, însă nu la nesfârşit.

Proiectul este derulat prin intermediul clubului auto austriac ARBOe, la care trebuie predate bicicletele respective. Cei care nu mai găsesc loc pe lista celor 500 de norocoşi se pot înscrie pe o listă de aşteptare, urmând să avanseze pe listă în cazul în care un potenţial câştigător nu se prezintă în interval de şapte zile să-şi ridice prima. Câştigătorii primei trebuie să prezinte un bon de cumpărare al unei biciclete nu mai vechi de 14 zile şi în valoare de cel puţin 140 de euro.

Bicicletele vechi – recondi­ţio­nate şi date săracilor

Totuşi, nu se primeşte orice bicicletă – un cadru ruginit cu o şa distrusă şi două roţi nu este suficientă pentru a obţine prima. Cu bicicleta „dată la casat” trebuie să se poată circula. Aceasta deoarece bicicletele vechi sunt recondiţionate, urmând ori să fie revândute ori date nevoiaşilor. În Viena, statisticile arată că, în ciuda unei creşteri a cotei ocupate de biciclete în cadrul circulaţiei, numărul de accidente în care sunt implicate bicicletele a scăzut cu 10 procente în ultimii trei ani. La nivelul Austriei, Viena este primul oraş care recurge la această acţiune. Ca model pentru acţiunea austriacă a servit oraşul german Mannheim, unde din luna mai se pot încasa 50 de euro în contul unei biciclete vechi. (E.F.)
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
program
,rabla
,biciclete
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

6 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 13.08.2009 23:58

Începând de săptămâna aceasta, primăria din Viena oferă o primă de casare pentru biciclete. Astfel, cei care predau o bicicletă veche primesc 70 de euro în cazul în care dovedesc pe loc că au achiziţionat una nouă (performantă, de cel puţin 140 de euro), scrie ziarul austriac Wiener Zeitung, preluat de Agerpres.

 
#2 chilipir 13.08.2009 23:59

cand lansatzi programul rabla pentru preshedintzi

 
#3 calache 14.08.2009 01:57

bun program.am s-o duc si io pa mama,ca la cat a fost calarita,a ajuns o rabla.poate fac si io un ban.

 
#4 mossadu' 14.08.2009 04:29

memorialul shoah la paris
tudor å¢epeneag, paris

„antisemitismul nu are ce cäƒuta în franå£a", a declarat preåŸedintele
franå£ei, jacques chirac, la inaugurarea memorialului holocaustului de
la paris. chirac a recunoscut responsabilitatea statului francez în
deportarea evreilor.

î n seria evenimentelor ce au loc mai peste tot în lume pentru
comemorarea a 60 de ani de la eliberarea lagäƒrului de exterminare
nazist de la auschwitz se înscrie åŸi inaugurarea muzeului
holocaustului de la paris. denumirea în francezäƒ a acestui loc de
studiu åŸi aducere aminte este „mémorial de la shoah" („shoah"
însea mnäƒ catastrofäƒ, în ebraicäƒ).

cîteva sute de persoane erau prezente în cläƒdirea renovatäƒ a
muzeului, situatäƒ în cartierul istoric marais, în care s-a instalat
mai întîi, în urmäƒ cu aproape 9 secole, comunitatea evreiascäƒ din
paris. printre participanå£i se aflau numeroåŸi foåŸti deportaå£i. „au
fost 76.000 de evrei åŸi 3.000 de persoane care nu aparå£ineau
comunitäƒå£i i evreieåŸti, mai ales dintre membrii rezistenå£ei
antifasc iste, deportaå£i din franå£a în lagäƒrele de exterminare
naziste. numai 2.500 dintre deportaå£i s-au întors acasäƒ. la ora
actualäƒ, nu mai sîntem nici 450 de francezi räƒmaåŸi în viaå£äƒ dintre
foåŸtii deportaå£i", a declarat raphaël esrail, secretarul general al
uniunii deportaå£ilor la auschwitz.
angajament în numele franå£ei

la inaugurarea memorialului holocaustului, preåŸedintele chirac a
insistat asupra angajamentului luat de franå£a „de a nu uita niciodatäƒ
ceea ce nu a putut säƒ împiedice", pentru ca o tragedie similaräƒ celei
petrecute în lagäƒrele de exterminare naziste säƒ nu se mai petreacäƒ
niciodatäƒ. åžeful statului francez a desemnat apoi antisemitismul ca
pe un principal inamic. „antisemitismul nu este o opinie ca oricare
alta. este o perversiune care ucide. nu existäƒ acå£iuni sau declaraå£ii
antisemite care säƒ poatäƒ fi scuzate", a mai spus chirac, primul
preåŸedinte al republicii franceze care a recunoscut, în 1995,
responsabilitatea statului francez în deportarea evreilor.

în urmäƒ cu douäƒ zile, circa 2.500 de supravieå£uitori ai lagäƒrelor de
exterminare åŸi familii de deportaå£i au participat la inaugurarea
zidului numelor, din cadrul aceluiaåŸi memorial al holocaustului de la
paris. numele, prenumele åŸi data de naåŸtere a fiecäƒrui deportat
identificat au fost gravate în piaträƒ; 76.000 de nume de evrei
deportaå£i din franå£a, dintre care 11.000 de copii. aproape 90% dintre
ei au fost duåŸi la auschwitz åŸi marea majoritate nu s-a mai întors.
muzeu de referinå£äƒ în europa

dupäƒ trei ani în care au avut loc lucräƒri de reamenajare, memorialul
holocaustului de la paris devine o instituå£ie de referinå£äƒ în europa,
aåŸa cum sînt muzeul holocaustului de la washington åŸi yad vashem de
la ierusalim. iniå£ial, exista memorialul martirului evreu necunoscut,
construi t între 1953 åŸi 1956 pe insula cité din centrul parisului, în
spatele catedralei notre-dame. un cilindru simbolizeazäƒ lagäƒrele de
exterminare, faå£ada este acoperitäƒ cu piaträƒ, iar pereå£ii laterali
sînt acoperiå£i cu o structuräƒ de beton care figureazäƒ steaua lui
david. o datäƒ cu renovarea memorialului au fost integrate alte trei
cläƒdiri, în care se afläƒ centrul de documentare evreiascäƒ
contemporanäƒ, ce adäƒposteåŸte arhive åŸi mäƒrturii asupra crimelor
comise împotriva evreilor. cu o suprafaå£äƒ totaläƒ de 5.000 de metri
päƒtraå£i, memorialul cuprinde spaå£ii pentru expoziå£ii, un centru
multimedia, säƒli de lecturäƒ åŸi va propune diferite activitäƒå£i pentru
sensibilizarea publicului, mai ales a tinerilor, la noå£iunile de
toleranå£äƒ, libertate åŸi democraå£ie

 
#5 ion 14.08.2009 17:48

frumos, daca ar fi si la noi asa ceva as bebeficia si eu si dhs-ul nostru chiar mi-as schimba sputnik-ul cu una clasica.

 
#6 ION 19.09.2009 03:32

Buna ziua, ma numesc Ion Marian, sunt contrariat de faptul ca toata lumea cauta apartamente pentru Programul - Prima Casa - acestea fiind la preturi f. mari eu detin in proprietate un ansamblu rezidential alexandraresidence.ro in Comuna Tunari -Ilfov, am incercat sa ma asociez cu mai multi dezvoltatori…

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa