Investitorii nu mai au încredere în bursele din SUA

Debusolaţi de revenirea anemică a economiei, americanii nu mai cred în „profiturile pe termen lung” cu care erau ademeniţi odinioară n Foto: Reuters/Brendan McDermid

De la începutul anului, zeci de miliarde de dolari au fost scoase din fondurile de investiţii, de către oameni care "şi-au pierdut apetitul pentru risc", căci nu mai cred în dictonul "acţiunile sunt cea mai sigură investiţie pe termen lung"

Poate că bancherii au revenit la practica "bonusurilor grase", aşadar instituţiile pe care le conduc au făcut profituri din tranzacţiile pe burse, dar micii investitori din SUA au mai puţină încredere decât oricând în sistemul care promitea împlinirea, peste noapte, a "visului american".

De la începutul lui 2010, nu mai puţin de 32,12 miliarde USD au fost scoase din fondurile de investiţii. Micii investitori - cei care joacă pe burse de la câteva sute până la câteva sute de mii de dolari - renunţă unul după altul la burse, alegând să achiziţioneze obligaţiuni sau alte forme de economisire.

Aceasta este concluzia unui raport al Investment Company Institute (ICI - asociaţie naţională a firmelor de investiţii din SUA), citat de The New York Times (NYT). Dacă ritmul de retragere a banilor continuă, 2010 ar putea fi al doilea cel mai prost an în această privinţă din ultimele trei decenii. Recordul absolut a fost stabilit către finalul lui 2008, anul crizei financiare de pe Wall Street, când totalul sumelor retrase din fondurile de investiţii a fost de 151,4 miliarde USD.

În această etapă a unui ciclu economic - o perioadă de revenire, căci există o creştere economică în SUA, deşi nu şi o diminuare a şomajului - "10 până la 20 de miliarde ar trebui să intre în fondurile de investiţii domestice", crede Brian K. Reid, economist-şef la ICI. În schimb, ceea ce se întâmplă este o accelerată reducere a capitalurilor aflate la dispoziţia fondurilor.

Numai în luna mai 2010, investitorii au retras 19,1 miliarde USD - cea mai mare sumă lunară din octombrie 2008. Ceea ce era explicabil atunci, pentru că bursele erau în scădere şi exista temerea că întregul sistem financiar se îndreaptă către faliment, nu se poate explica în aceste zile. Preţul acţiunilor a crescut cu 7% în iulie 2010, dar creşterea nu s-a dovedit suficient de atrăgătoare, ba chiar se poate aprecia că este invers proporţională cu banii investiţi.
"Apetit pierdut pentru risc"

Aceşti investitori "îşi pierd apetitul pentru risc", crede Doug Cliggot, analist Credit Suisse, în timp ce alţi experţi sunt de părere că, dintotdeauna, cei care au pariat sume mici pe burse au fost mai prudenţi. Marile speculaţii le-au făcut, de fiecare dată, giganţi financiari precum Goldman Sachs, Citigroup etc.

Cu toate acestea, pierderea de încredere este surprinzătoare, pentru că survine unor decenii de creştere a numărului de investitori individuali. Banii puşi "la crescut" în fonduri de investiţii erau unul dintre mijloacele prin care americanii îşi asigurau un venit pentru vârsta pensionării. În urma fiecărei perioade de recesiune din ultimii 50 de ani, investitorii americani mizau pe creşterea valorii acţiunilor şi erau convinşi nu doar că îşi vor recupera pierderile de pe timp de criză, dar şi că vor face profit din nou. Convingerea care prevala după fiecare criză nu se mai regăseşte acum.

"Regăsirea entuziasmului" pentru cumpărarea de acţiuni a durat foarte puţin, culminând în martie-aprilie 2010, cu o creştere cumulată de 8%, respectiv 8,1 miliarde USD intrate în portofoliul fondurilor mutuale. Ulterior, până şi Casa Albă a recunoscut că revenirea economică nu este atât de viguroasă pe cât se dorea şi că ritmul angajărilor este mult mai mic decât cel necesar reintrării în câmpul muncii a milioanelor de şomeri apăruţi după 2008.

Unde se duc banii retraşi?

Potrivit unui studiu ICI asupra a 4.000 de gospodării americane, încrederea în burse a americanilor era în scădere încă dinainte de 2008. În 2000, a existat aşa-numita criză "DotCom", urmată de falimentul Enron (2001). În acei ani, evaluările ICI arată că încrederea investitorilor era la un nivel maxim, dar "loviturile" suferite au atras un prelungit declin.

Cea mai mare neîncredere în burse se regăseşte la cei sub 35 de ani, aceeaşi categorie în rândul căreia se situează mulţi dintre şomerii Americii, inclusiv cei care au absolvit o facultate, dar nu au găsit un job potrivit pregătirii. Afectaţi de criză, oamenii din acest grup de vârstă nu dispun de bani de investit, iar cei mai în vârstă, care au investit timp de decenii, nu mai cred în burse. În varianta cea mai fericită pentru sistemul financiar american, aceştia îşi pun banii în obligaţiuni.

Retragerea banilor din acţiuni a fost însoţită de intrarea a 185,21 miliarde USD în fondurile bazate pe obligaţiuni şi considerate mai sigure spre deosebire de burse.
Există însă şi îngrijorarea că un număr încă neidentificat de investitori şi-au scos banii din acţiuni doar pentru a face faţă unor cheltuieli impuse de criză, pentru rate ipotecare, întreţinere sau pentru tratamente medicale. Cât despre faptul că dictonul "acţiunile sunt cea mai sigură investiţie pe termen lung" nu s-a adeverit, el este dovedit de cifre.

La începutul deceniului, indicele bursier de la New York (Dow Jones) avea 11.500 de puncte, iar vinerea trecută - 10.213, aşadar cine a aşteptat zece ani de creştere a pierdut.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine