Iranienii si irakienii invata din proprie initiativa despre ororile nazismului

Postat la: 08.02.2007 00:00 Holocaustul este si va ramane o tema de actualitate si un termen de comparatie, pornind de la ideea ca ororile trecutului nu trebuie sa se mai repete. In ultimele luni, s-a pus accent pe condamnarea prin lege a celor care neaga existenta acestor orori ale istoriei. De exemplu, pentru ca presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad neaga sistematic Holocaustul, Adunarea Generala a ONU a adoptat recent, prin consens, o rezolutie care condamna negarea genocidului comis de regimul nazist impotriva evreilor. De asemenea, presedintia germana a UE promitea sa armonizeze legislatia din toate cele 27 de state membre ale Uniunii, in ceea ce priveste negarea Holocaustului si pedepsirea insemnelor naziste. Destul de greu de realizat, mai ales ca europenii pun mare pret pe libertatea de expresie. Desi exista legi care pedepsesc negarea Holocaustului, foarte putini au mers la inchisoare pentru acest delict. Istoricul revizionist David Irving a fost arestat in februarie 2006, la Viena, dupa ce a negat Holocaustul intr-o carte publicata in Austria, dar a fost eliberat de curand. Dupa iesirea din inchisoare, intr-un interviu acordat unui post italian de televiziune, Irving declara ca lagarul de la Auschwitz a fost o atractie turistica, adaugand ca nu exista dovezi privind existenta camerelor de gazare. Declaratia lui Irving este poate cea mai buna dovada ca inchisoarea nu schimba neaparat opiniile oamenilor. Asa cum rezolutia ONU nu va schimba atitudinea lui Ahmadinejad. Dar ii poti ajuta pe iranieni sa isi formeze propria opinie, nu prin amenintarea cu pedepse, ci prin furnizarea de informatii. Yad Vashem, institutul national israelian pentru comemorarea vesnica a victimelor din perioada Holocaustului, infiintat prin lege in 1953, a gasit solutia pentru a combate influenta lui Ahmadinejad: versiunea in limba farsi a site-ului sau obisnuit. Potrivit Yad Vashem, circa 11.000 de persoane, 2.242 dintre acestia fiind din Iran, au vizitat noua sectiune a site-ului in limba farsi (persana). Institutia va lansa in scurt timp si un site in limba araba. Conform Reuters, dupa ce a vizitat noul site, unul dintre cititori declara: "Ca iranian, mi-e rusine de comentariile lui Ahmadinejad si sunt convins ca poporul iranian simte acelasi lucru". Nu doar iranienii sunt interesati de informatiile pe care le poti obtine de la Yad Vashem. Membri ai unei organizatii irakiene care doreste sa pastreze vie memoria sutelor de victime ale lui Saddam Hussein au vizitat in secret, anul trecut, Muzeul Holocaustului din Washington si Muzeul Yad Vashem din Ierusalim. In realitate, cand ajungi la Yad Vashem incepi sa concepi ca toate atrocitatile citite in carti sau vazute in documentare TV au avut loc. In muzeul de acolo, te uiti fix in ochii unor oameni fotografiati cateodata cu doar cateva zile inainte de a fi suiti in trenuri si trimisi in lagarele mortii. Inveti ca fiecare dintre cei 6 milioane de evrei disparuti in genocidul nazist a avut un nume, n-a fost doar un numar scris pe mana, a trait o viata inainte, a avut o poveste. Si cand vezi copacul lui Oskar Schindler in Gradina celor Drepti intre popoare - adica neevreii care au salvat cel putin un evreu in timpul razboiului, cu riscul propriei vieti - intelegi ca filmul "Lista lui Schindler" nu e doar un film.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine