Irlanda va vota „da“ pentru Tratat ca să nu fie lăsată singură în criză

INTERES l Companiile au investit sute de mii de euro pentru ca irlandezii să voteze "da": "doar rataţii spun NU Europei"

Soarta instituţiilor UE atârnă astăzi în balanţa electoratului irlandez. Este pentru a doua oară că Irlanda organizează un referendum privind Tratatul de la Lisabona, după ce acesta a fost respins, cu 54% din voturi, în iunie 2008. Însă, de data aceasta, situaţia pare să se fi schimbat radical, 53% dintre irlandezi urmând să voteze "da". Au fost intens speculate temerile că Irlanda va rămâne să înfrunte singură criza, fără sprijinul UE (economia irlandeză bazându-se destul de mult pe exporturi) şi că ţara nu va mai avea nici măcar comisar în cadrul Executivului european, aşa cum ameninţase chiar şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso.

Printre personalităţile influente care au virat la 180 de grade în privinţa tratatului se numără inventatorul sloganului taberei "nu" de data trecută ("Dacă nu ştiţi, votaţi NU"), comentatorul sportiv Eamon Dunply. Acum, Dunply (care este şi un critic virulent al Guvernului) spune că va vota pentru Tratat, "deoarece vremurile s-au schimbat". Poziţia sa a generat o undă de şoc, determinând deputaţii şi senatorii care s-au opus să treacă în tabăra pro-Tratat. Militant pentru "Da" a fost de această dată şi Ben Dune, moştenitor al magazinelor Dunnes Stores şi vedetă naţională, pentru că a fost răpit timp de şapte zile în 1981 de Armata Republicană Irlandeză (IRA). După ce anul trecut a votat pentru respingere, Dune spune că între timp a şi citit Tratatul şi că şi-a dat seama că Irlanda este "dependentă de Europa". Chiar şi influentul senator conservator Ronan Mullen, care popularizase ideea "nu"-ului pentru că Tratatul ar fi pledat, susţinea el, şi pentru dreptul la avort, acum va pune ştampila pe "da".

Comisioane grase pentru a face reclamă bună Tratatului

Guvernul de la Dublin pare dispus să facă aproape orice pentru a obţine votul favorabil al cetăţenilor. Potrivit presei irlandeze, patronul Ryanair, Michael O'Leary (care nu demult afirma că este nedomocratic să îi pui pe irlandezi să mai voteze o dată), acum a cheltuit 500.000 de euro pentru a promova "da"-ul. Explicaţia este că O'Leary doreşte să cumpere o participaţie mai mare la compania Air Lingus, deţinută parţial de statul irlandez, aşa cum singur a recunoscut, relatează The Times. Dar şi marile corporaţii internaţionale s-au implicat de partea "da-ului". Intel (microcipuri) a cheltuit sute de mii de euro pentru campanie, la fel şi Pfizer (produse farmaceutice) care, în plus, a avertizat că în cazul unui rezultat negativ, există riscul retragerii capitalului străin din Irlanda. Tabăra "nu" a beneficiat şi ea de sprijin - însă din partea unor fonduri de investiţii britanice care au pariat pe insolvenţa Irlandei, a explicat ministrul de Finanţe, Brian Lenihan. (E.F.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine