„Kosovo – o problemă de credibilitate pentru UE şi NATO”

*Forumul de dezbateri de la Atena – ring de luptă între reprezentantul Serbiei şi cel al Albaniei

Statele din regiune nu au rezistat presiunilor internaţionale şi au recunoscut independenţa Kosovo. Belgradul îşi menţine însă poziţia tranşantă în acest dosar, dar se declară pregătit să semneze cât mai repede un acord cu Uniunea Europeană - acesta a fost mesajul şefului diplomaţiei de la Belgrad, Vuk Jeremic. Aflat, ieri, la Atena, alături de omologii şefii diplomaţiilor din România, Bulgaria, Grecia, Albania, dar şi de premierul Republicii Srpska, cu ocazia unui forum de dialog organizat de publicaţia „The Economist”, ministrul sârb de Externe a pus în discuţie problema independenţei unilateral declarate şi s-a lansat într-un schimb de replici virulent cu şeful diplomaţiei de la Tirana.

ROMÂNIA ÎŞI MENŢINE POZIŢIA, DAR „ACCEPTĂ REALITATEA”

Kosovo reprezintă o problemă de credibilitate pentru UE şi pentru NATO, a declarat ieri ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu. Declaraţia unilaterală de independenţă nu a fost o soluţie, crede oficialul român. O soluţie durabilă trebuie să fie în conformitate cu dreptul internaţional, bazată pe negocieri şi identificarea unei întelegeri între Belgrad şi Priştina. „România acceptă realitatea din teren şi urmăreşte să se concentreze pe drumul de urmat pentru viitor, de aceea a acceptat să rămână implicată în zonă împreună cu partenerii săi din UE”, a mai spus oficialul român, făcând referire la misiunea EULEX.

PRESIUNI PENTRU RECUNOAŞTEREA NOULUI STAT

Independenţa Kosovo rămâne în continuare de neacceptat pentru Belgrad, a precizat şeful diplomaţiei de la Belgrad. „Serbia nu va fi complice la independenţa Kosovo”, a spus Jeremic. El a ţinut să denunţe faptul că unele state au cedat presiunilor pentru a recunoaşte provincia ca stat. „Am fost sunat de omologii mei din statele vecine (Ungaria, Bulgaria, Croaţia-n.r), că nu mai rezistă presiunilor şi trebuie să recunoască independenţa (...) Am fost dezamăgit că ţări din regiune şi ţări occidentale nu au rezistat ameninţărilor cu recurgerea la violenţă. Cred că, în cazul în care kosovarii nu ar fi obţinut ce au vrut, ar fi început să împuşte oamenii”, a declarat oficialul de la Belgrad.

SERBIA VREA ACORD CU UE ÎNAINTE DE ALEGERI

Cu toate acestea, subliniind că 18 state europene au recunoscut Kosovo, Jeremic a ţinut să anunţe că Serbia este dispusă să semneze înainte de alegerile legislative din luna mai Acordul de Stabilizare şi Asociere cu Uniunea Europeană, deoarece acest scrutin se dovedeşte a fi crucial pentru alegerea perspectivei europene. În condiţiile în care Belgradul nu renunţă la Kosovo, acest dosar va influenţa modul în care cetăţenii sârbi vor alege. Posibilitatea semnării unui acord între Serbia şi UE a fost evocată, ieri, şi de

Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica externă şi de Securitate, Javier Solana – gestul este menit să încurajeze forţele sârbe prooccidentale înainte de legislative. Mai mult, această soluţie se bucură şi de sprijinul Greciei, dar şi al Bulgariei. Şefa diplomaţiei elene, Dora Bakoyannis, a insistat, ieri, că “o soluţie adevărată” la problema Kosovo va exista odată ce Serbia şi alte ţări din regiune vor deveni parte a UE. Şi ministrul bulgar de Externe, Ivailo Kalfin, a subliniat că acordul poate fi parafat la sfârşitul acestei luni, cu ocazia reuniunii şefilor diplomaţiilor din statele comunitare (CAGRE).

SCHIMB DE REPLICI

Discuţiile politice din cadrul forumului de ieri de la Atena au reuşit să încingă spiritele între partea sârbă şi cea albaneză. Şeful diplomaţiei de la Tirana, Lulzim Basha, a afimat că noua realitate geopolitică reprezintă „cea mai bună şansă care a existat vreodată pentru stabilitatea acestei regiuni. Oficialul a subliniat că statele „pure” din punct de vedere etnic nu sunt decât o idee caracteristică secolului al XIX-lea, iar actuala criză provocată de proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo va deveni irelevantă în cinci-zece ani. El le-a recomandat „prietenilor de la Belgrad” să grăbească negocierile. În replică, omologul său sârb a indicat că mai degrabă partea kosovară este cea care dă dovadă de mentalitate de alt secol, de vreme ce nu a comunicat cu partea opusă (referindu-se la negocierile eşuate cu partea albaneză). Ministrul albanez şi-a luat „revanşa” faţă de Jeremic când a fost întrebat dacă Albania intenţionează să se unească cu Kosovo. „Aceasta chiar este o idee de secolul al XIX-lea. Am respins acest lucru încă de la început”, a concluzionat Basha.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine