Legea genocidului armean - marul discordiei intre Paris si Ankara

Postat la: 13.10.2006 00:00 Orice cetatean din Franta ce va pune sub semnul intrebarii genocidul armean dintre 1915 si1917 este pasibil de acum inainte de inchisoare pana la cinci ani si o amenda de 45.000 de euro. Desi Turcia protesteaza de mai multe saptamani pentru a impiedica adoptarea acestei legi, ea a trecut totusi, ieri, de Adunarea Nationala (camera inferioara a Parlamentului) si va ajunge curand si in Senat, dupa care va trebui promulgata de presedintele Republicii. "Daca aceasta lege va fi aprobata, Turcia nu va pierde nimic, dar Franta va pierde Turcia", avertizase ministrul turc de Externe, Abdullah Gul, a carui tara a negat sistematic genocidul. Mai expliciti, alti lideri turci (in frunte cu premierul) au indicat ca firmele franceze (a caror cifra de afaceri in Turcia atinge 16 miliarde euro) vor avea mari dificultati in Turcia, fiind, de acum inainte, excluse de la licitatiile publice. Ankara a negat vehement ca i-ar fi ucis sistematic pe cei 1,5 milioane de armeni in perioada destramarii Imperiului Otoman, argumentand de fiecare data ca ambele parti - atat turcii, cat si armenii - au avut de suferit. Se pare insa ca diaspora armeana din Franta (cea mai numeroasa din orice tara europeana - aproximativ 500.000 de armeni fiind gazduiti de Hexagon) are o influenta mult mai mare decat ar fi putut Turcia sa-si imagineze. Legea a intrat pe agenda Adunarii Nationale la initiativa partidului de opozitie socialist si, cu toate ca UMP-ul aflat la guvernare a indicat ca nu sprijina proiectul, a lasat totusi reprezentantilor sai libertatea de a vota asa cum cred de cuviinta. Si marea lor majoritate au votat in favoarea acestei legiferari a unui capitol de istorie, la fel cum s-a intamplat si in 1990 cu legea Gayssot - care incrimina contestarea crimelor impotriva umanitatii (si in special Holocaustul). De altfel, chiar Jacques Chirac a plecat in graba de la Sommet-ul Francofoniei de la Bucuresti spre Erevan, unde a promis omologului sau armean, Robert Kociarian, ca genocidul armean va fi recunoscut. Mai mult, presedintele francez a declarat ca aderarea Turciei la UE este conditionata direct de recunoasterea genocidului, scrie Le Monde. Cum cele 500.000 de voturi vor atarna greu la alegerile prezidentiale de anul viitor, Nicolas Sarkozy - vazut ca favorit al sondajelor de opinie - nu a ratat ocazia sa promita armenilor din Franta ca "parlamentul va fixa acest reper moral". Gestul Frantei i-a nemultumit pe multi oficiali europeni, asa cum era de asteptat. Olli Rehn, comisarul european pentru Extindere, singurul in masura sa fixeze eventuale criterii de aderare Turciei, a declarat ca "legea va avea consecinte grave asupra relatiilor dintre Uniunea Europeana si Turcia". Alti oficiali europeni citati de Le Figaro au apreciat ca legea reprezinta "o obsesie franceza ", care este "o amenintare serioasa la adresa libertatii de exprimare" si ca "este asemanatoare Codului penal turc care sanctioneaza ofensele aduse identitatii turcesti (n.r. care permite incrimarea scriitorilor si este unul din punctele fierbinti in negocierile Turciei cu Bruxelles-ul)". La randul sau, Turcia ar putea raspunde printr-o lege similara, care ii va condamna pe cei care vor indrazni sa nege "genocidul comis de francezi in Algeria in 1945", a amenintat parlamentul turc.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine